ATENŢIE!Iarna, sănătatea se virusează!

Cele mai banale, cele mai frecvente afecţiuni. Mai mult sâcâitoare decât severe. Şi totuşi de ce, în ciuda progreselor medicale şi terapeutice, aceste maladii atât de comune cum sunt infecţiile respiratorii revin în fiecare an, producând neplăceri, complicaţii, absenţe la şcoală sau serviciu.

Un adult are între trei şi şase episoade de acest fel anual, iar un copil până la opt. De ce atât de multe, când majoritatea bolilor infecţioase lasă imunitate? De unde numeroasele simptome şi forme de boală? De ce mă îmbolnăvesc, din moment ce am făcut vaccinul antigripal la timp? Infecţiile respiratorii sunt date de aproape 200 de virusuri, care în plus suferă mutaţii genetice în fiecare sezon, ceea ce explică varietatea simptomelor şi formelor clinice, dar şi absenţa imunizării, astfel că, la scurt timp chiar, poate surveni o nouă îmbolnăvire. Pe de altă parte, cele mai multe simptome ale infecţiei (obstrucţia nazală, reflexele de tuse şi strănut, febra, cefaleea, durerile musculare) nu sunt produse de virus, ci apar ca urmare a răspunsului imun al organismului, care şi el are variaţii. Astfel, se explică de ce în unii ani facem forme medii de boală, iar alteori complicaţii (sinuzite, otite, laringite, bronşite, pneumonii), de ce uneori avem secreţie nazală abundentă şi gâtul iritat şi dureros, alteori doar o tuse rebelă, iar alteori nasul înfundat şi dureri de cap.
În fine, deşi au iniţial simptome asemănătoare, virozele respiratorii nu trebuie confundate cu gripa, care este o afecţiune mult mai severă, ce produce o alterare majoră a stării generale, febră înaltă şi multe complicaţii grave. Asta explică de ce ne îmbolnăvim chiar aflaţi sub protecţia vaccinării antigripale. Pe de altă parte, antibioticele sunt total ineficiente în virozele respiratorii, fiind vizibile doar efecte adverse sau instalarea rezistenţei în timp.

SIMPTOME
Virozele încep de obicei cu o senzaţie de uscăciune şi durere în gât, urmată de strănuturi repetate, obstrucţie nazală, o secreţie nazală la început mucoasă, apoi galben-verzuie. Apar tusea seacă, iritativă, durerile de cap, oboseala şi durerile musculare, cu mici ascensiuni febrile ce nu depăşesc 38 grade C, simptomele persistând trei-patru zile, pentru ca într-o săptămână organismul să se refacă. Atenţie, febra înaltă nu e caracteristică virozelor respiratorii, ci orientează spre un alt diagnostic sau complicaţie! Din prezentarea simptomelor rezultă şi remediile care pot fi folosite. Pentru combaterea cefaleei şi durerilor musculare se folosesc antialgice şi antiinflamatoare, cu precizarea că aspirina nu trebuie administrată niciodată copiilor până la 18 ani, pentru că pot dezvolta o afecţiune gravă, sindromul Reye.  Pentru simptomele faringiene se folosesc tablete cu efect antiseptic şi calmant, care se dizolvă lent în gură, dar şi gargară cu o soluţie salină călduţă sau preparate farmaceutice. Tusea uscată, care deranjează bolnavul, se combate cu antitusive, în timp ce în cazul tusei productive se indică expectorante. Pentru dezobstrucţia nazală se indică decongestivele, care pot fi administrate pe cale orală sau local, sub formă de picături sau sprayuri. Acestea nu pot fi folosite mai mult de trei-patru zile, deoarece dau dependenţă şi fragilizează mucoasa. Irigarea mucoasei cu soluţie salină sau aspirarea secreţiilor la copilul mic are de asemenea un efect favorabil. O metodă simplă este inhalarea vaporilor, care se face deasupra unui vas cu aburi în care se pot adăuga plante medicinale, uleiuri volatile sau un inhalant preparat farmaceutic, ţinând capul acoperit cu un prosop. Acelaşi efect benefic îl are inhalarea aburului fierbinte la duş. În fine, mai ales la copii, care au un tegument sensibil se poate pune o cremă în jurul nărilor, pentru a proteja pielea. Bolnavul trebuie hidratat suficient, cu minimum doi litri de lichide (apă, ceai, sucuri naturale), pentru a fluidiza secreţiile şi ameliora simptomele faringiene.