RISC ● Somnul şi accidentul vascular cerebral la bătrâni
Vârstnicii care aţipesc frecvent în timpul zilei sunt de peste patru ori mai expuşi riscului de accident vascular cerebral, au constatat cercetătorii americani.
Vârstnicii care aţipesc frecvent în timpul zilei sunt de peste patru ori mai expuşi riscului de accident vascular cerebral, au constatat cercetătorii americani.
RISC ● Somnul şi accidentul vascular cerebral la bătrâni
Vârstnicii care aţipesc frecvent în timpul zilei sunt de peste patru ori mai expuşi riscului de accident vascular cerebral, au constatat cercetătorii americani.
În timp ce privesc la televizor sau chiar stând de vorbă cu cineva, unii bătrâni aţipesc, iar dacă în trecut o dădeau pe seama vârstei, acum oamenii de ştiinţă spun că obiceiul lor este un motiv de îngrijorare. Un studiu realizat de Columbia University, New York şi prezentat la International Stroke Conference atrage atenţia că aţipitul în timpul zilei este asociat riscului de accident vascular cerebral (AVC). Vârstnicii care aţipesc foarte des sunt de patru ori şi jumătate mai predispuşi la AVC, în comparaţie cu cei care nu au acest obicei. Riscul de infarct şi de deces prin boli vasculare este şi el mai mare în asemenea cazuri, au mai constatat autorii studiului.
EXPLICAŢII. Obiceiul de a aţipi ziua este semnul unui somn insuficient şi de slabă calitate din timpul nopţii. O cauză frecventă pentru care vârstnicii nu dorm bine noaptea este apneea de somn, o afecţiune a aparatului respirator care se manifestă prin opriri repetate şi scurte ale respiraţiei. Apneea, la rândul ei, este asociată riscului de AVC, fiindcă ea provoacă o creştere a tensiunii arteriale în timpul nopţii.
O a doua teorie enunţată de specialiştii americani are legătură cu un AVC minor anterior, care nu a fost diagnosticat. El ar fi putut afecta creierul, ceea ce poate provoca somnolenţa din timpul zilei.
"Somnul este un factor de echilibru al organismului, iar lipsa lui creează probleme grave de sănătate. De aceea, credem că riscul de accident vascular cerebral ar trebui evaluat pentru toţi vârstnicii cu probleme de somn", este de părere dr Bernadette Boden-Albala, coordonatorul studiului.
Pentru acest studiu, cercetătorii americani au verificat timp de doi ani starea de sănătate a peste 2.000 de pacienţi cu o vârstă medie de 73 de ani, care nu suferiseră nici un AVC până la acea dată.
Vârstnicii care aţipesc frecvent în timpul zilei sunt de peste patru ori mai expuşi riscului de accident vascular cerebral, au constatat cercetătorii americani.
În timp ce privesc la televizor sau chiar stând de vorbă cu cineva, unii bătrâni aţipesc, iar dacă în trecut o dădeau pe seama vârstei, acum oamenii de ştiinţă spun că obiceiul lor este un motiv de îngrijorare. Un studiu realizat de Columbia University, New York şi prezentat la International Stroke Conference atrage atenţia că aţipitul în timpul zilei este asociat riscului de accident vascular cerebral (AVC). Vârstnicii care aţipesc foarte des sunt de patru ori şi jumătate mai predispuşi la AVC, în comparaţie cu cei care nu au acest obicei. Riscul de infarct şi de deces prin boli vasculare este şi el mai mare în asemenea cazuri, au mai constatat autorii studiului.
EXPLICAŢII. Obiceiul de a aţipi ziua este semnul unui somn insuficient şi de slabă calitate din timpul nopţii. O cauză frecventă pentru care vârstnicii nu dorm bine noaptea este apneea de somn, o afecţiune a aparatului respirator care se manifestă prin opriri repetate şi scurte ale respiraţiei. Apneea, la rândul ei, este asociată riscului de AVC, fiindcă ea provoacă o creştere a tensiunii arteriale în timpul nopţii.
O a doua teorie enunţată de specialiştii americani are legătură cu un AVC minor anterior, care nu a fost diagnosticat. El ar fi putut afecta creierul, ceea ce poate provoca somnolenţa din timpul zilei.
"Somnul este un factor de echilibru al organismului, iar lipsa lui creează probleme grave de sănătate. De aceea, credem că riscul de accident vascular cerebral ar trebui evaluat pentru toţi vârstnicii cu probleme de somn", este de părere dr Bernadette Boden-Albala, coordonatorul studiului.
Pentru acest studiu, cercetătorii americani au verificat timp de doi ani starea de sănătate a peste 2.000 de pacienţi cu o vârstă medie de 73 de ani, care nu suferiseră nici un AVC până la acea dată.
Citește pe Antena3.ro