Bacteriile si parodontoza

17 Mar 2006 • 00:00

Bolile parodontale sunt afectiuni inflamatorii cronice localizate ale tesuturilor parodontale, cauzate de infectia bacteriana, rezultand o distructie a osului de suport si a fibrelor parodontale.
Aproximativ 70%-80% din adulti sufera de aceasta boala, iar parodontita adultului acopera 95% din toate maladiile parodontale.

Principalii factori incriminati in etiologia acestei boli sunt bacteriile din placa dentara, in asociere cu factorii genetici si din mediul inconjurator. Placa dentara e un depozit microbian aderent care se formeaza pe suprafetele dure dentare, alcatuit din bacterii vii si moarte si produsele lor, impreuna cu componentele gazdei, care deriva din saliva si din lichidul gingival. Compozitia microbiana si viteza de formare a placii dentare variaza de la individ la individ, unii fiind formatori rapizi de placa, in timp ce altii sunt formatori lenti de placa.

EVIDENTIEREA INFECTIEI

Sursele principale de evidentiere a originii infectiei in afectiunile parodontale sunt:

Studii care coreleaza majoritatea formelor de gingivite si parodontite cu acumularea de placa dentara;

Studiile terapeutice care arata ca eliminarea microorganismelor din placa poate fi corelata cu ameliorari clinice;

Studii ce au demonstrat virulenta diferitelor bacterii din placa.

Diagnosticul clinic al afectiunii parodontale este sustinut de diagnosticul radiologic si cel de laborator (microbiologic). Frecvent se practica terapia empirica, atunci cand terapia antimicrobiana este prescrisa fara a beneficia de o investigatie microbiologica corecta. Testele microbiologice sunt folositoare in managementul bolii parodontale pentru a identifica locurile de distructie tisulara activa, cat si pentru monitorizarea efectelor tratamentului si a decide cand trebuie rechemat pacientul.

TEHNICI

Cateva tehnici pot fi folosite pentru evaluarea compozitiei microbiene a placii subgingivale si a lichidului gingival. Printre acestea, metodele de cultura au fost vazute in mod traditional ca referinta ("standardul de aur") in analiza microbiana a placii. Totusi, din cauza dificultatii de transport a probelor si a dificultatilor intampinate in cultivarea anumitor specii bacteriene, in ultima vreme se opteaza din ce in ce mai mult pentru analizele moleculare, care folosesc tehnici de hibridizare a ADN-ului pentru a detecta patogeni specifici. Prin eliminarea dificultatilor descrise mai sus, tehnologia probelor ADN este adesea superioara metodelor de cultura pentru detectarea unor asemenea bacterii in esantioanele de placa dentara. De exemplu, polymerase chain reaction (PCR) este folosita frecvent pentru a amplifica selectiv o regiune aleasa a moleculei de ADN. Aceste tehnici, care au patruns si la noi in tara, ne permit astfel stabilirea unui diagnostic etiologic cat mai exact.

CONTROLUL PLACII DENTARE. Printre bacteriile responsabile de suferinta parodontala se numara Actinobacillus actinomycetemcomitans, Tannerella forsythensis, Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia si Treponema denticola. Controlul placii dentare este fundamental atat pentru prevenirea, cat si pentru tratamentul imbolnavirii parodontale. In afara masurilor de igiena orala, cum ar fi periajul dentar si folosirea atei dentare, profilaxia realizata in timpul vizitelor de rutina la cabinetul stomatologic joaca un rol primordial. In formele avansate de imbolnavire parodontala, stabilirea unui diagnostic corect de laborator si folosirea unui tratament antimicrobian adecvat sunt indispensabile pentru evolutia favorabila a bolii.

Citește pe Antena3.ro