Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu sunt deloc rare, au cauze diverse şi determină complicaţii care afectează starea generală a sănătăţii. Nu prezintă simptome specifice, cel puţin în primele stadii, dar pot fi detectate uşor, prin nişte teste simple, necostisitoare, nedureroase. Mai important, chiar dacă uneori nu pot fi complet vindecate, evoluţia lor poate fi ţinută sub control. Este vorba de maladiile renale.
Aproximativ 10% din populaţia globului prezintă o disfuncţie renală. Uneori, ea este nedetectată, evoluând silenţios, dar afectând treptat organul. Alteori, sunt maladii aflate sub tratament, care, din păcate, în unele situaţii duc la o deteriorare gravă a rinichiului, cu instalarea insuficienţei renale. Trebuie să ştim că insuficienţa renală se poate trata numai prin dializă sau transplant. Cele mai frecvente cauze ale bolilor renale, reprezentând aproape două treimi din cazuistică, sunt diabetul zaharat şi hipertensiunea arterială.
De exemplu, în lume există în prezent aproximativ 280 milioane de diabetici, 40% dintre ei având o afectare renală. Alte cauze sunt: maladiile obstructive (calculi, tumori, măriri de volum ale prostatei), glomerulonefritele (inflamaţia glomerulului, structura responsabilă cu filtrarea), boli congenitale (de exemplu, rinichiul polichistic), infecţii repetate, lupusul şi alte maladii autoimune. Din 1970, se înregistrează o continuă creştere a frecvenţei cancerului renal, iar din 1991 trendul ascendent e mai evident în rândul persoanelor cu vârste peste 50 de ani.
Simptomele de început sunt nespecifice: oboseala, scăderea capacităţii de concentrare, tulburări de somn, greaţă, vărsături, scăderea poftei de mâncare, paloare şi mâncărime a pielii, crampe musculare nocturne, edeme ale membrelor inferioare şi ale feţei (mai vizibile dimineaţa, la trezire), urinări frecvente, în special în timpul nopţii. Dacă legătura dintre bolile renale şi hipertensiunea arterială era demult cunoscută în ambele sensuri (hipertensiunea arterială poate afecta rinichiul, dar şi maladiile renale cronice pot declanşa sau agrava hipertensiunea arterială), în ultimul deceniu a devenit din ce în ce mai pregnantă relaţia dintre bolile renale cronice şi bolile cardiovasculare. Acest risc este de 20-30 de ori mai mare în stadiile finale ale bolilor renale, dar el există în toată evoluţia unei maladii renale cronice.
Astfel, riscul producerii de astfel de evenimente (infarct miocardic, accident vascular cerebral, arteriopatie obstructivă cronică, instalarea insuficienţei cardiace) este de două până la şase ori mai mare decât în restul populaţiei. De aici importanţa identificării acestor bolnavi şi instituirea terapiei în stadiile cât mai precoce ale bolii. De aceea, deviza sub care se desfăşoară Ziua Mondială a Rinichiului în acest an este: „Tratează-ţi rinichiul şi salvează-ţi inima!”.
Există teste simple care permit detectarea unei afectări renale: determinarea creatininei şi a ureei în
sânge, a ratei de filtrare glomerulară, precum şi detectarea proteinelor în urină (în mod normal, prezenţa acestora este nesemnificativă). Testele sunt cu atât mai importante pentru persoanele cu hipertensiune arterială, diabet zaharat sau afecţiuni renale în familie.
Pentru prevenire menţineţi tensiunea arterială şi glicemia la valori normale, renunţaţi la fumat, mâncaţi sănătos, evitând excesul de sare (maximum 5-6 grame pe zi), faceţi zilnic exerciţii fizice şi evitaţi abuzul de medicamente (multe medicamente, de exemplu, antiinflamatoarele ca ibuprofenul pot afecta rinichiul).
