Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un mare călău al vremurilor moderne este accidentul vascular cerebral. Cu ani lungi in urmă, romănul denumea această boală care ucide sau lasă paralizaţi pe viaţă apoplexie.
Un mare călău al vremurilor moderne este accidentul vascular cerebral. Cu ani lungi in urmă, romănul denumea această boală care ucide sau lasă paralizaţi pe viaţă apoplexie. Accidentul vascular cerebral este cea mai importantă cauză de moarte şi de invaliditate, nu numai in Romănia, ci şi in celelalte ţări ale planetei. In creier loveşte un trăsnet. Fie se astupă un vas ce duce săngele la creier şi circulaţia se blochează, astfel că atacul vascular cerebral este de natură ischemică, adică proastă irigare a unui teritoriu din creier. Fie se intămplă chiar spargerea unor vase in creier avănd loc temuta hemoragie cerebrală. Nehrănirea creierului cu sănge sau revărsarea de sănge dintr-un vas spart al creierului poate secera vieţi sau poate lăsa măini şi picioare de plastelină, inutilizabile, poate lăsa vorbire impiedicată şi neinţelegerea cuvintelor pe care le adresează omul din faţa ta.
Cursă contra cronometru
Accidentul vascular cerebral cere o teribilă cursă de sprint, o cursă contracronometru in care medicii trebuie să nu depăşească maximum trei ore pentru a topi cheagul ce a astupat vasul, fie cu medicamente, fie strivind cheagul cu o sondă prevăzută cu un balonaş, astfel deschizăndu-se drumul liber pentru irigarea creierului. Sau chirurgia trebuie să intervină in regim de urgenţă, să taie vasul, să-l răsfrăngă şi să cureţe toate depunerile de pe el, iar apoi să lipească un petic pentru a lărgi calea săngelui. Dacă insă ingustările sunt prezente pe o lungime mare a vasului, acesta trebuie ocolit, creăndu-se un drum paralel pentru sănge din implantarea unui alt vas in aşa numitul by-pass.
Tratamentul in accidentul vascular cerebral este firesc să apară prin prisma ţinerii in frău a factorilor de risc ce duc la atacul vascular cerebral. Cel mai de temut factor de risc este hipertensiunea arterială. Miza de uriaşă importanţă este să se evite ca organele ţintă ale irigării cu sănge să sufere din pricina bolii hipertensive. Creierul are un sistem de autoreglare. Este vorba de acel inel numit poligon, care este constituit dintr-un veritabil colector de sănge la baza creierului. Acest inel este alimentat cu sănge de cele două artere carotide din zona de faţă a gătului, ca şi de cele două vase din spatele gătului, artere cervicale. Cănd una dintre aceste căi de circulaţie a săngelui se infundă, inelul acesta colector poate să suplinească oprirea irigării pe vasul blocat. Numai că, la unii oameni, acest inel poligon nu este intreg, ci are o intrerupere fiindcă aşa e conformaţia omului respectiv. Şi atunci poligonul colector nu poate compensa oprirea săngelui in vase.
Citește pe Antena3.ro
Diabet
Autoreglarea prin inelul colector funcţionează pănă la un anumit nivel, dar creierul nu poate suporta timp indelungat o tensiune mare. Cei care au strămtări, adică stenoze la arterele carotide şi vertebrale, resimt o forţare a inimii care oboseşte, căci tensiunea e mare şi rezistenţa pe vase e mare. Cănd vasele gătului prezintă ingustări se acceptă valori de tensiune mai mari dacă inima le suportă pe o perioadă limitată de căteva săptămăni după accidentul vascular, dar apoi tensiunea trebuie adusă la valorile normale. La cei cu vasele inguste cu tensiune foarte mare medicamentele trebuie astfel alese incăt să scadă tensiunea lent. Hipertensiunea trebuie tratată pănă scade la valorile normale, valori specifice fiecărui om. Tratănd hipertensiunea se evită şi hemoragia cerebrală şi accidentul vascular cerebral provenit din ischemie, adică din insuficienta irigare cu sănge.
Al doilea factor de risc ce conduce la accident vascular cerebral este diabetul zaharat. Glicemia trebuie menţinută la valori normale in jurul cifrei de 100. Dacă glicemia este mai mare, diabetul favorizează ateroscleroza şi depunerea de grăsimi.
Hipoglicemia, adică glicemie mică sub 40, este şi ea periculoasă, căci omul leşină, poate chiar muri. Medicina a constatat că, la cinci ani după scăderea diabetului la valori normale glicemice, accidentele vasculare cerebrale se impuţinează cu 50%.
Colesterol şi fumat
Al treilea factor de risc este excesul de colesterol, excesul de grăsimi. Incărcătura de lipide modifică peretele vaselor. Flexibilitatea vaselor deteriorate, elasticitatea vaselor care a scăzut, toate acestea duc la depuneri de lipide pe vase. Statinele, acele medicamente care se folosesc azi, reglează metabolismul lipidelor, scăzănd colesterolul rău şi reducănd ingustarea vaselor. Aceste statine limitează placa de aterom, acea placă de depuneri din ateroscleroză care sugrumă vasul şi impuţinează
curgerea săngelui. Alt factor de risc este fumatul. Acesta influenţează chiar hipertensiunea arterială, dar şi diabetul. Oamenii trebuie să se lase de fumat, scăzănd riscul de accident vascular cerebral. Oprirea fumatului scade cu 40% riscul bolilor cardiovasculare.
HIPERTENSIUNE. Creierul, are un sistem de autoreglare. Totuşi, după ce hipertensiunea a acţionat lungă vreme, nu poate fi evitată o hemoragie cerebrală. Hipertensiunea, prin acţiunea de lungă durată, de zeci de ani, modifică pereţii vaselor din creier şi la un puseu de hipertensiune vasele se pot rupe. Hipertensiunea trebuie tratată corect cu medicamente administrate zilnic, toată viaţa, dar şi prin renunţarea la sare, alcool etc. Baremurile de tensiune normală sunt din ce in ce mai severe, astăzi valoarea normală admisă fiind de 12 cu 8. Tensiunea trebuie măsurată periodic, iar boala hipertensivă trebuie tratată cu conştiinciozitate.
ACOOL IN EXCES. Puţin alcool chiar face bine vaselor. Dar să bei numai o cutie de bere sau numai 120 ml de vin. Orice depăşire inseamnă o catastrofă pentru inimă şi vase. Alcoolul in exces conduce la accidente vasculare cerebrale, urmate de moarte sau paralizie.
