Canicula!!!

Vara nu este un anotimp exclusiv prietenos, ci mai degrabă unul al extremelor, în care activităţile fizice, ieşirile, alimentaţia, dar şi semnele vitale trebuie atent supravegheate. Există numeroşi factori naturali a căror acţiune se impune a fi atent dozată, cuvântul de ordine fiind moderaţia.

Creşterea temperaturii externe induce organismului modificări adaptative: dacă în condiţii normale fluxul sanguin periferic este de 250 ml/minut, la căldura el poate ajunge la 7-8 l/minut. Transpiraţia, care în mod normal e neglijabilă, se poate ridica la 2 l/oră, cu pierderi importante de apă şi electroliţi. Dacă însă umiditatea mediului e crescută, evaporarea nu se poate face, cu eşuarea răcoririi corpului. De altfel, temperaturile ridicate însoţite de umiditate crescută sau dimpotrivă de o atmosferă extrem de uscată pot produce dificultăţi respiratorii şi creşterea frecvenţei infecţiilor la acest nivel, precum şi decompensări ale bolilor respiratorii cronice. Când în ciuda acestor mecanisme temperatura corporală depăşeşte 40 de grade are loc un proces de alterare a proteinelor biologice, de eliberare a unor mediatori ai inflamaţiei (cytokine) şi de activare a coagulării, care produc disfuncţii în majoritatea organelor (creier, muşchi, ficat, rinichi, plămâni, inimă), ce pot avea un deznodământ fatal. Clinic se ajunge rapid de la  transpiraţie, oboseală, ameţeală, dureri de cap, sete, leşin, creşterea pulsului şi hipotensiune arterială la pierderea cunoştintei, halucinaţii, convulsii sau chiar deces.

RADIAŢIILE
Efectul direct al radiaţiilor, mai ales al celor ultraviolete, este de temut. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii,  circa 60.000 de oameni mor anual din cauza lor, 48.000 prin melanomul malign. UVB (radiaţii ultraviolete B) acţionează la suprafaţa pielii, producând arsurile solare şi cancere de piele prin modificări ale ADN-ului celular. UVA (radiaţii ultraviolete A) pătrund în profunzime, având rol în procesul de îmbătrânire a pielii, dar contribuie indirect şi la carcinogeneză, prin producerea de radicali liberi. Ultravioletele inhibă sistemul imunitar, produc leziuni oculare la nivelul corneei (fotokeratita), conjunctivei (foto conjunctivita sau pterigion, o îngroşare a conjunctivei ce poate afecta vederea), contribuind şi la apariţia cataractei sau degenerescenţei maculare.

INFECŢIILE ŞI...
Contrar aşteptărilor, infecţiile sunt curente în timpul verii. Fungii, care iubesc căldura şi umezeala, proliferează intens, afectând pielea, piciorul, urechile, zona genitală etc. Toxiinfecţiile produse de un număr mare de microorganisme, a căror paletă se lărgeşte anual, apar frecvent, în cazuri izolate sau în mici epidemii. Apa din piscine, râuri, mare nu este nici ea perfect curată, putând duce la infecţii respiratorii, dermatologice, neurologice. Şi să nu uităm rănile cu potenţial tetanogen.

... ACCIDENTELE
Mai mult ca oricând vara suntem expuşi traumatismelor şi accidentelor: de la incidente acvatice (înec, plonjări de la înălţime, accidente cu ski jet-ul), la arsuri de grătar, traumatisme grave în timpul drumeţiilor sau activităţilor sportive, accidente de circulaţie, astfel încât toate activităţile trebuie planificate şi desfăşurate atent.

Indicele radiaţiei ultraviolete
În aceste zile se vorbeşte frecvent despre indicele radiaţiei ultraviolete (IUV). Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie, IUV "se calculează cu scopul de a ajuta populaţia să se protejeze de radiaţiile ultraviolete în condiţiile în care cerul este senin. IUV indică relativ gradul de risc prin expunerea la radiaţia ultravioletă (UV). Scara IUV este de la 0 la 11+. Cu cât este mai mare valoarea IUV, Ion Sandu, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), ne liniştea că nu avem motive de îngrijorare. "Atunci când indicele de radiaţie ultravioletă va depăşi nivelul 10, vor fi luate măsuri suplimentare", a declarat directorul ANM. Totuşi, indicele de radiaţie ultravioletă pendulează între 8 şi 10 unităţi, periculos de mult pentru sănătatea populaţiei cu atât este mai puternic potenţialul pentru deteriorarea pielii şi a ochilor.

Indicele de confort termic
Cu ajutorul site-ul Agenţiei Naţionale de Meteorologie aflăm ce este indicele de confort termic. "Este un index care coroborează temperatura aerului cu umiditatea relativă (mărime fizică egală cu cantitatea de vapori de apă care există într-un amestec gazos de aer şi apă) pentru a determina o temperatură aparentă - cea resimţită de corpul uman. În mod normal, corpul se răceste prin transpiraţie, proces în timpul căruia apa se evaporă, iar ca urmare căldura reţinută se diminuează. Atunci când umiditatea relativă este mare, rata de evaporare a apei se reduce. Aceasta înseamnă o răcire mai lentă a corpului, care reţine mai multă căldură decât ar face-o în aer uscat. Pragul critic este de 80. Acolo unde valoarea este egală sau mai mare, populaţia trebuie să se protejeze adecvat.