x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Ce arata pe monitor ecografia inimii

Ce arata pe monitor ecografia inimii

20 Apr 2006   •   00:00

S-a impamantenit ideea ca ecografia e fata buna la toate in casa. Ea iti pune pe ecranul monitorului cotloanele organismului. Dar pana la urma populatia stie mai ales ce putere are ecografia in zona abdomenului. S-a cam obisnuit lumea sa ceara un examen ecografic pe abdomen pentru a verifica daca are sau nu are pietre la rinichi. Stiu si vecinele din bloc ca o ecografie abdominala descopera daca atunci cand vezica biliara da rateuri este vorba de miscarile ei lenese sau de prezenta unor pietre numai bune de scos cu cariera cu tot, adica extirparea vezicii cu calculii biliari de catre chirurgi. S-a obisnuit lumea sa inteleaga ca o ecografie facuta pe burta pune in evidenta tumori canceroase sau necanceroase. Populatia stie acum si ca o ecografie a abdomenului poate releva daca ficatul are incarcatura de grasime, fiindca pe ecranul ecografului, in cazul steatozei, ficatul gras apare cu o anume stralucire. Ei bine, mai putina lume stie ce importanta este o ecografie facuta inimii.

HIPERTENSIUNEA, UCIGASUL TACUT

Lumea s-a obisnuit cu electrocardiograma si mai putin s-a deprins cu testele facute inimii la ecocardiograf. Ecografia inimii vine sa aduca date importante unui examen facut in cardiologie. De obicei, dupa ce ecocardiografia a fost executata, medicii cardiologi ii prescriu pacientului mai multe pilule decat lua pana la acest test, fiindca ecografia inimii stie sa descopere riscuri mai mari ce pandesc inima.

Dar ce se vede la o ecografie pe inima? Da explicatii dr. Elisabeta Badila, medic primar din echipa profesoarei Daniela Bartos, cea care conduce Sectia de medicina interna de la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca. Atunci cand un om sufera de hipertensiune, ecocardiografia descopera niste modificari ce apar in inima in conditiile in care acest cord adus in spate o perioada mai lunga o hipertensiune nedescoperita. Si aceasta necunoastere se intalneste des, fiindca hipertensiunea macina organismul, mai ales vasele, inima si creierul. Lucreaza pe tacute si tocmai din cauza acestei parsivenii hipertensiunii i s-a pus porecla de "ucigasul tacut".

VENTRICULUL STANG

Daca hipertensiunea a aparut de ceva vreme si nu a fost tratata, inima sufera niste modificari pe care ecocardiografia le pune in evidenta. Ventriculul stang pompeaza sange in vase pe care s-au asezat depuneri, vase care seamana cu niste furtune mai rigide, si la hipertensivi acest pompaj se face cu mai mare dificultate. Pompa, lucrand in conditii mai grele, impune ca peretii ventriculului stang sa se ingroase. E ca si cand un atlet care se antreneaza pentru conditiile severe din concurs isi dezvolta muschii, s-ar putea spune ca ingrosarea peretilor musculari ai ventriculului stang poate fi favorabila pentru hipertensivi. S-ar putea zice ca muschiul mai zdravan al peretilor ventriculului stang creeaza conditii favorabile, dar in realitate nu este asa.

La hipertensiv, ingrosarea peretilor ventriculului stang scade elasticitatea acestor pereti, camaruta stanga de sus a inimii nu mai este atat de flexibila in faza in care se umple cu sange. Si deci in etapa de umplere cu sange a ventriculului stang, lucrarea nu mai este cum trebuie din pricina unei anume rigiditati a peretilor ingrosati din ventriculul stang. Si implicit nici faza urmatoare de pompare a sangelui spre restul organismului nu mai merge cum trebuie. In plus, mai apare un efect rau, ingrosarea peretelui ventriculului stang mareste riscul de stop cardiac chiar in somn, situatii mai des intalnite la bolnavii de hipertensiune. Peretele ventriculului stang in mod normal trebuie sa masoare 11 mm, dar la hipertensivi el se ingroasa cum am aratat mai sus, asa ca la unii ajunge si 30 mm in grosime.

Ei bine, ecografia inimii pune in evidenta aceasta ingrosare a peretilor ventriculului stang la hipertensivii mai vechi si care nu s-au tratat. Mai exista o situatie cand inima unor bolnavi este marita, cand inima e dilatata, adica inima e hipertrofiata. In astfel de situatii, ecocardiografia stabileste daca inima marita e lenesa in miscari sau are peretii ingrosati.

CARDIOPATIE ISCHEMICA

Ce mai stie sa arate pe ecran ecografia inimii? Ea pune in evidenta si modificarile aparute in asa des intalnita cardiopatie ischemica. Cardiopatia ischemica este o proasta irigare a unei zone a inimii. Intre necesarul de sange al tesuturilor inimii si oferta de sange venita prin vase, prin coronare, este o diferenta ce duce la proasta irigare. Vasele care aduc sange la inima sunt cu diametrul stramtat din pricina depunerilor de ateroscleroza. Uneori aceste vase chiar se infunda de tot, eventual si cu un cheag. Cand sectiunea de curgere a sangelui prin vasele coronare ce alimenteaza inima este o sectiune micsorata ajunge mai putin sange la inima, irigarea este mai rea si se instaleaza durerile la efort. De altfel, cei cu boala ischemica, atunci cand opresc efortul, nu mai urca scarile, se opresc din mers, constata ca le dispare durerea din piept.

Ei bine, ce vede medicul cardiolog la ecograf cand testeaza inima unui bolnav de cardiopatie ischemica? Ecocardiograful arata ca pe ecran zona de muschi a inimii mai prost irigata cu sange se misca mai lent. Regiunea aceea rau alimentata cu sange e mai lenesa in contractii.

INFARCT. Cand este vorba despre infarct, deci un vas spre inima s-a astupat de tot cu un cheag, portiunea alimentata de acest vas blocat se necrozeaza. Muschiul in zona aceea neirigata moare. Ecograful arata ca portiunea de muschi cu infarct nu se mai misca deloc. Tocmai de aceea in caz de infarct trebuie sa se actioneze pana in sase ore, fie topind cheagul cu medicamente in perfuzii, fie apeland la cardiologia interventionala, cand o sonda cu un balonas sparge cheagul si deblocheaza vasul infundat. Pana in sase ore, o serie de celule ale inimii din zona neirigata sunt doar ametite, nu moarte si tocmai de aceea are loc aceasta cursa in viteza a cardiologilor pentru a salva din "lesin" celulele care inca n-au murit.

VALVE. Ecografia inimii pune in evidenta si o serie de defecte prezente prin anatomia inimii, in arhitectura ei. Din aceasta categorie de boli fac parte valvulopatiile, maladii ce lovesc in valvele cardiacilor. Valvele sunt un fel de supape care se deschid si se inchid etans, lasand sau nelasand sangele sa treaca mai departe. Cand in copilarie unele infectii in gat sunt neglijate, se ajunge la atacarea inimii, in special a valvelor. Este asa-numita febra reumatica. Niste amigdalite infectate tratate cu indiferenta lovesc in inima, si tanarul peste ani va suferi de valvulopatie.

EXAMEN DECISIV. In valvulopatie, valvele se strang sau nu mai inchid bine, nu mai inchid etans, astfel ca sangele poate sa treaca pe sub ele. Cand cardiologul sesiseaza, aude cu stetoscopul un anume suflu pe vase, semn ca nu este buna circulatia sangelui, trebuie facuta ecografia inimii. Ecocardiografia arata pe monitor daca valvele se inchid bine sau se deschid bine ori daca ele au defecte. Iata ca ecografia inimii in cazul bolilor de valve e decisiva, pentru ca ea ii arata medicului originea si cauzele maladiilor de valve.
×