Ce este endoscopia

Endoscopul este alcatuit dintr-un tub rigid sau (mai frecvent) flexibil, cu o lungime ce poate ajunge de la cativa zeci de centimetri la aproape doi metri (ca in cazul colonoscopului) si o grosime medie de 0,5 cm (existand insa endo­scoape mult mai fine, cum ar fi cele auriculare sau mai groase). Endoscoa­pele moderne functioneaza pe baza unui sistem de fibre optice. Ele sunt formate din doua-trei cabluri optice (fiecare cuprinzand zeci de mii de fibre optice, din sticla sau plastic, cu dimensiunea de 10 micrometri). Endoscopul are un capat intern (care va fi introdus in organul examinat) si altul extern, la care priveste si actioneaza medicul care conduce investigatia. Unul sau doua cabluri optice transporta lumina (de la o sursa externa) de-a lungul endoscopu­lui.

La capatul intern exista o lentila, de la care lumina (si practic imaginea) va fi reflectata si preluata de alt cablu de fibre optice, fiind condusa spre o lentila aflata la capatul extern, unde imaginea obtinuta va fi studiata de medic. Alteori, secventele vor fi preluate de o camera video si transmise pe un monitor, de unde pot fi urmarite. Endoscopul este introdus printr-un orificiu natural al corpului (de exemplu, cavitate bucala, nas, uretra) sau printr-o incizie intr-o cavitate in mod normal inchisa (de exemplu, cavitatea abdominala, toracica sau articulara).

La capatul extern, endoscopul mai are inserat un tub, prin care pot fi introduse instrumente (forceps, foarfeca, perie, necesare pentru realizarea unei biopsii sau manevre chirurgicale). Se poate introduce aer sau medicamente sau se poate aspira. Exista numeroase tipuri de endoscoape, de marimi si forme diferite, adecvate organului pe care il investigheaza. Atunci cand e posibil, se prefera un endoscop rigid (care permite o rezolutie optica mai buna), dar in majoritatea a ca­zu­rilor endoscopul trebuie sa fie flexibil.

In afara de acuratetea vizuala, endoscopul trebuie sa prezinte biocompatibilitate, adica materialul din care este construit nu trebuie sa determine reactii alergice, inflamatorii, toxice la nivelul tesuturilor cu care vine in contact. Exista si endoscoape electronice, care nu folosesc fibre optice, ci au montate trei computer chip-uri (pentru lumina rosie, verde, albastra) in varf. Endoscopia cu magnificatie permite marirea imaginilor obtinute (in timp real) si astfel vizualizarea in detaliu a tesuturilor.

Rolul
Endoscopia este folosita in scop diagnostic, pentru precizarea originii, ­localizarii unei afectiuni si a naturii acesteia, atunci cand exista simptome persistente si suspecte, ca tuse, hemo­ragie digestiva, diaree sau constipatie cronica etc. sau pentru stadializarea unei maladii. Endoscopia nu se rezuma insa la o simpla constatare, ci are si rol terapeutic. In interiorul endoscopului se pot introduce instrumente, care permit biopsia unei structuri suspecte (de exemplu, o formatiune tumorala, o zona de inflamatie sau necroza), dar si indepartarea unor corpi straini, excizia unei tumori sau oprirea unei hemoragii. Sonde laser introduse endoscopic permit realizarea unor manevre chirurgicale de mare finete.

Practic fiecare organ intern, de la tractul digestiv, primul care a beneficiat de aceasta tehnica revolutionara (de exemplu, excizia unor tumori, extirparea unui organ cum ar fi colecistul, repararea unor hernii, tratarea diverti­culilor sau a afectiunilor inflamatorii cronice, plasarea unor stenturi care impiedica blocarea canalului biliar sau intestinului etc.), la maladii neurologice sau afectiuni ale colonei vertebrale, boli ginecologice (cancere ale uterului sau colului uterin, polipi, fibroame, endometrioza), la tumori pulmonare, tratarea unor fracturi dificile sau interventii articulare, operatii ORL sau renale, toate pot fi realizate astfel, prin metode mai putin traumatizante pentru pacient si care permit o recuperare mai rapida. Tot pe cale endoscopica se pot realiza si investigatii complementare.

De exemplu, ecografia endoscopica presupune montarea unui transductor de ultrasunete la varful endoscopului. Astfel, se poate realiza o mai buna investigare in cazuri complexe, cum ar fi stadializarea unor tumori pulmonare sau ale sistemului digestiv. Endoscopia se face cu anestezie locala sau sedare (rar anestezie generala) si este in general lipsita de riscuri (rareori pot aparea hemo­ragii, perforatii de organ sau infectii).

Endoscopia digestiva superioara
Endoscopia digestiva superioara permite investigarea esofagului, stomacului si duodenului (prima portiune a intesti­nului subtire). Este indicata in cazul unor dureri abdominale persistente, dificultati de inghitire, arsuri retrosternale, hemoragii digestive (de exemplu, varsaturi cu sange), putand depista existenta unui ulcer, hernii hiatale, gastrite sau tumori. Nu sunt necesare masuri speciale inainte de investigatie, totusi cu sase-opt ore inainte, pacientul nu trebuie sa mai manance. Investigatia se face cu anestezie locala si administrare de sedative. In colangiopancreatografia retrograda, endoscopul este introdus prin esofag, stomac si ajunge in duoden unde identifica ampula Vater, locul in care canalul biliar si pancreatic se varsa in duoden. Se introduce apoi o substanta de contrast care permite vizualizarea acestor formatiuni.

Metoda face posibila si extragerea unui calcul biliar sau incizii care largesc respectivele canale, permitand o mai buna evacuare a secretiilor ori plasarea unui stent (inel) in acest scop.

Colonoscopia
Colonoscopia este o investigatie care permite examinarea intestinului gros si care se face atat in scop diagnostic (de exemplu, in caz de diaree sau constipatie cronica, oprirea tranzitului intestinal, hemoragii digestive, dureri abdominale), pentru biopsia sau indepartarea unor formatiuni (de exemplu, tumori, zone de inflamatie), dar si in scop preventiv, in lipsa oricaror simptome. Aceasta metoda (in ciuda senzatiei de disconfort si jena) este extrem de eficienta, permitand depistarea precoce si tratarea cancerului de colon, o maladie atat de frecventa in prezent. In acest sens, o prima colonoscopie ar trebui facuta la 50 de ani, repetata apoi dupa 10 ani daca totul este in regula.

Rectosigmoidoscopia
Rectosigmoidoscopia permite doar examinarea rectului si sigmoidului, zone in care apar mai frecvent tumori (maligne sau benigne). Oricum, in cazul depistarii unor anomalii ea trebuie urmata de colonoscopie. Investigatia trebuie facuta prima data la 50 de ani si repetata la cinci ani. Inaintea acestor investigatii, pentru o mai buna vizualizare, este necesara o golire a intestinului, care se face prin regim alimentar (dieta lichida), administare de laxative si clisma.

Bronhoscopia
Bronhoscopia este indicata in:
u) tuse persistenta u hemoptizie (elimi­narea de sange in timpul acceselor de tuse) u dificultati respiratorii. Bronhoscopul este introdus prin nas, faringe, laringe, pana in trahee si bronhii, putand extrage corpi straini si colecta mostre de tesut pentru diagnostic si desfasura manevre tera­­peutice. Se folosesc doua tipuri de bronhoscoape: u rigid, folosit sub anestezie generala u flexibil, care nu impune anestezie generala.

Cistoscopia
Cistoscopia permite examinarea uretrei si vezicii urinare. Se face sub anestezie locala si este indicata in caz de hematurie (sange in urina), incontinenta urinara, retentie de urina, infectii repetate, durere la urinare etc. Poate indeparta calculi sau tumori dezvoltate la acest nivel si poate informa asupra starii prostatei (indicand o prostata marita, care ingusteaza uretra la trecerea la acest nivel). De asemenea, cu ocazia acestei examinari se poate monta un stent care sa faciliteze curge­rea urinei.

Colposcopia
Colposcopia face posibila exami­narea vaginului, vulvei si colului uterin cu un colposcop, permitand si efectuarea unei biopsii. Este indicata cel mai frecvent in cazul depistarii de anomalii la Testul Babes-Papanicolau.

Amnioscopia
Amnioscopia permite vizualizarea aspectului lichidului amniotic si se face de obicei in scopul stabilirii unei strategii a travaliului si nasterii. Fetoscopia permite examinarea fatului. Este indicata daca sunt importante suspiciuni ca acesta ar putea fi bolnav sau ar avea malformatii, care eventual ar putea fi corectate chirurgical. Tubul este introdus printr-o incizie in abdomenul mamei.

Laparoscopia
Laparoscopia se face prin introdu­cerea endoscopului printr-o incizie abdominala, sub anestezie generala. Ea permite vizualizarea organelor abdominale (inclusiv a organelor genitale feminine), informand asupra formei, dimensiunilor si culorii. Permite depistarea de zone de hemoragie, infectie sau inflamatie, tumori, obstructie, precum si efectuarea unei biopsii, extirparea unui organ (vezica biliara, uter, ovar, splina, apendice, portiuni din intestin) sau tratarea unei hernii.

Toracoscopia
Toracoscopia se face prin introdu­ce­rea tubului printr-o incizie in torace si permite examinarea plamanului si pleurei, efectuarea biopsiei, drenarea lichidului existent la acest nivel, rezectia unei tumori sau portiuni din plaman. Se face cu anestezie locala sau generala.

Artroscopia
Artroscopia consta in examinarea interiorului unei articulatii si tratarea unei afectiuni la acest nivel. Se poate face, de pilda, la nivelul genunchiului, umarului, gleznei, cotului, pumnului sau soldului.

TIPURI. Exista numeroase tipuri de endoscopii:
u) endoscopie digestiva superioara, care permite exami­narea esofagului, stomacului si duodenului
u) enteroscopie care permite vizualizarea intregului intestin subtire
u) colangiopancreatografia retrograda endoscopica, ce exa­mineaza tractul biliar, vezica biliara si canalul pancreatic
u) colonoscopia si rectosigmoidoscopia, care permit exami­narea intregului colon, respectiv a portiunilor sale terminale, adica sigmoidul si rectul
u) bronhoscopia examineaza traheea si ramificatiile bronhice
u) cistoscopia studiaza uretra si vezica urinara
u) artroscopia analizeaza interiorul unei articulatii
u) rinoscopia vizulizeaza cavitatile nazale si sinusurile
u) laringoscopia studiaza laringele.

ALTE INVESTIGATII. Dupa efectuarea unei mici incizii sunt posibile alte investigatii: laparoscopia (vizualizarea cavitatii si organelor abdominale) sau toracoscopia (a cavitatii si organelor toracice). La femei este posibila colposcopia (examinarea colului uterin), uteroscopia (examinarea uterului) sau faloposcopia (exa­minarea trompelor uterine), dar si amnioscopia (examinarea lichidului amniotic cu ajutorul amnioscopului introdus prin colul uterin) sau fetoscopia (exami­narea fatului in uterul matern).

DEFINITIE. Endoscopia este o tehnica ce permite examinarea directa a unor organe sau cavitati din interiorul corpului folosind un instrument numit endoscop.