Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Boala Parkinson. Cauza principală, necunoscută. Mai frecventă la bărbaţi decât la femei. Fără tratament specific. Apare şi la persoane sub 40 de ani. Pornind de la aceste date, Ziua internaţională a bolnavilor de Parkinson (7 aprilie) stă în acest an sub semnul dorinţei de a conştientiza gravitatea acestei maladii, importanţa recunoaşterii simptomelor caracteristice şi mai ales a stabilirii unui diagnostic precoce. Într-adevăr, un studiu publicat de Fundaţia Naţională Parkinson din SUA arată că, în cazul apariţiei tremorului specific, 61% din bărbaţi şi 55% din femei au amânat totuşi prezentarea la medic pentru stabilirea unui diagnostic. De asemenea, s-a constatat că numai o treime din americani sunt informaţi în ceea ce priveşte manifestările principale ale bolii.
Boala Parkinson este o maladie neurologică progresivă, care afectează mişcarea. Frecvenţa sa variază între 200 şi 330/100.000 de locuitori, crescând însă dramatic cu vârsta, astfel încât după 60 de ani 1% din persoane suferă din cauza acesteia. În SUA, de pildă, există un milion de bolnavi şi peste 50.000 de cazuri noi descoperite anual. În ţara noastră sunt aproximativ 72.000 de bolnavi.
Maladia este de aproape două ori mai frecventă la bărbaţi decât la femei şi debutează după 50 de ani. Doar 1/20 de pacienţi are vârsta sub 40 de ani. Din nefericire, nu se cunoaşte cauza acestei boli, dar s-a constatat scăderea nivelului dopaminei din creier, un neurotransmiţător implicat în controlul mişcării, din cauza distrugerii neuronilor care o produc, situaţi într-o porţiune a creierului numită substanţa neagră.
Debutul bolii este insidios, pe o singură parte a corpului, care ulterior va rămâne mai afectată decât cealaltă. Primul simptom care se observă este tremorul. El începe la membrul superior, de obicei, de la degete, putând apărea o mişcare tipică de rulare între degetul mare şi arătător, după care se extinde la membrul inferior, uneori şi la nivelul feţei – bărbie, buze, dar fără să cuprindă capul sau gâtul. Tremorul este evident în repaus, dispare dacă segmentul respectiv este angrenat într-o activitate şi se accentuează la emoţii sau stres. Alt semn este rigiditatea musculară, muşchii fiind înţepeniţi, până la limitarea mişcării şi producerea durerii. Mişcările sunt încetinite, scăzând capacitatea de iniţiere a acţiunilor voluntare (de exemplu, mersul, ridicatul de pe scaun ).
Mersul este cu paşi mici, cu membrele inferioare drepte, inflexibile, cu corpul înclinat uşor în faţă şi fără balansarea braţelor în timpul mersului, apărând şi tulburări de postură sau de echilibru. De asemenea, se observă şi alte modificări: pierderea mirosului (poate fi printre primele manifestări ale bolii), a expresivităţii faciale, dispariţia zâmbetului şi clipitului. Se remarcă şi tulburări de limbaj, bolnavul vorbind mai încet, mai puţin distinct, monoton, ezitant, cu repetarea cuvintelor, devenind în final greu de înţeles. Mai sunt prezente: tulburări de somn, ameţeli, oboseală accentuată, dificultăţi de masticaţie şi înghiţire, tulburări urinare (incontinenţă sau retenţie de urină), constipaţie, disfuncţii sexuale, depresie.
La apariţia simptomelor este important ca bolnavul să se prezinte la medic pentru precizarea diagnosticului. Trebuie precizat că sindromul parkinsonian (adică tremor, rigiditate, mişcări încetinite) nu înseamnă automat boala Parkinson, ci poate fi produs în 15% din cazuri de diferite boli degenerative sau vasculare ale creierului sau chiar ca efect advers al unor medicamente. Diagnosticul este pus de un medic specialist neurolog, care va stabili şi conduita terapeutică. Din păcate, nu există un tratament specific, dar simptomele şi complicaţiile bolii pot fi totuşi controlate.
Citește pe Antena3.ro
