Asistent universitar doctor Amalia Neagu, de la Clinica ORL a Spitalului "Sf. Maria", spune ca leziunile in labirintul urechii declanseaza vertijul labirintic.
Pulsul medicinei - FLORIN CONDURATEANU
Acest vertij inseamna o senzatie de ameteala, parca se invart lucrurile in jurul omului, dupa cum apare si senzatia ca pacientul se invarte in jurul obiectelor inconjuratoare. Se instaleaza si asa-zisul nistagmus, o miscare a globilor oculari. Invartirea lucrurilor se face in acelasi sens cu rotirea globilor ochilor. Vertijul labirintic se accentueaza cand suferindul inchide ochii, apar si varsaturi, greata, accelerarea pulsului, paloare si transpiratii abundente. In vertijele labirintice cu sediul in ureche, ametelile se grupeaza in crize, iar intre crize bolnavul nu resimte ameteli, spre deosebire de vertijul central cu leziuni in centrii creierului, in care vertijele sunt continue.
Ce maladii pot determina leziunile labirintice care genereaza la randul lor vertijele labirintice? In primul rand, otomastoiditele, in care este implicat si labirintul, solutia fiind tratamentul cu antibiotice si chiar interventia chirurgicala. O alta cauza a vertijelor sunt sechelele ramase dupa otite, terapia recurge tot la antibiotice. O alta cauza este ostoscleroza, acea distrofie osoasa, care incepe cu scaderea de auz si genereaza chiar vertije. Si labirintele sunt vinovate de vertije, se modifica componenta lichidelor din labirint. Nu se stie cu precizie cine tulbura lichidele din labirint, poate alergiile, poate mecanismele hormonale. Cand creste presiunea lichidelor in labirint, putand aparea chiar o hemoragie, este vorba de maladia Menier, de care se vaita multa lume. Celui cu vertije de origine Menier i se dau medicamente de dormit una-doua zile, dar nu mai mult, caci se leneveste si celalalt labirint. Bolnavului i se aplica si un fel de procedeu jiu-jitsu, este brusc intors pe alta parte in pozitia cu capul culcat pentru a-i reechilibra labirintul
Citește pe Antena3.ro