Chirurgie pe arterele inimii

Cardiopatia ischemică – boală în care arterele coronare se îngustează din cauza aterosclerozei – poate fi tratată prin două intervenţii: angioplastia şi by-pass-ul. Angioplastia presupune introducerea în interiorul arterei îngustate a unui dispozitiv numit stent, care deblochează circulaţia sângelui. By-pass-ul este o intervenţie chirurgicală prin care se creează noi căi de trecere a sângelui către inimă. Acest lucru se realizează prin înlocuirea arterelor îngustate sau înfundate cu alte artere sau vene prelevate de la pacient. Ambele intervenţii au avantaje şi dezavantaje despre care ne vorbeşte şef de lucrări doctor Viorel Goleanu, comandantul Centrului Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei.

Inima are trei artere coronare, fiecare cu mai multe ramuri care şerpuiesc pe suprafaţa acesteia. Stentul se montează în interiorul arterei cu ajutorul unei sonde care se introduce prin artera femurală (la baza membrului inferior, în zona inghinală). Dispozitivul este ca o umbrelă strânsă, iar odată ajuns în locul unde artera este îngustată el se desface, luând forma unui cilindru metalic prin care se restabileşte fluxul sangvin către inimă. În cadrul aceleiaşi intervenţii se pot monta mai multe stenturi.  
Angioplastia durează una-două ore şi se efectuează cu anestezie locală, administrată în zona prin care este introdus stentul. Toate manevrele sunt lipsite de durere datorită anesteziei care se face la locul de intrare, dar şi pentru că vasele de sânge nu au receptori pentru a simţi durerea.

Principalul avantaj al angioplastiei este deblocarea arterelor coronare, ceea ce scade riscul de infarct şi deces din această cauză. Intervenţia se face fără bisturiu, fără anestezie generală, ceea ce înseamnă mai puţine riscuri pentru pacient, o perioadă scurtă de spitalizare, costuri reduse. Angioplastia prezintă rezultate bune în infarctul miocardic acut, caz în care restabilirea fluxului sangvin prin artera înfundată în şase-opt ore de la apariţie este salvatoare pentru pacient.

Stenturile sunt gratuite, fiind asigurate prin programele naţionale de cardiologie şi chirurgie cardiovasculară, dar nevoia de stenturi este mult mai mare decât ceea ce se decontează.

Dezavantajul constă în faptul că nu toţi pacienţii sunt candidaţi pentru această intervenţie. În cazul în care leziunile (îngustările) sunt întinse sau apar pe mai multe vase mici, angioplastia nu este eficientă. Durabilitatea stenturilor depinde de mai mulţi factori: corectitudinea indicaţiei, tratamentul după intervenţie, evoluţia cardiopatiei ischemice, care poate fi agravată de diabet, hipertensiune arterială, fumat, alimentaţie nesănătoasă. Sunt pacienţi în cazul cărora stentul sau stenturile îşi îndeplinesc rolul timp de cinci ani, dar, în cazul altora, stentul se astupă la doar două luni de la intervenţie.

Operaţia de by-pass este indicată pacienţilor cu multiple îngustări la nivelul mai multor ramuri ale arterelor coronare, celor care nu pot fi supuşi unei angioplastii şi care nu răspund la terapia medicamentoasă. De asemenea, candidaţi pentru această operaţie sunt pacienţii cu funcţia de pompă a inimii foarte scăzută.  

By-pass-ul se efectuează sub anestezie generală şi durează între trei şi şase ore. În timpul intervenţiei, chirurgul prelevează vasele de sânge care vor fi implantate în locul arterelor blocate. Pot fi prelevate fie artera mamară (în spatele sternului), fie artere radiale (de la antebraţ), fie artera gastroepiploică (de la stomac), fie vene de la picioare. Cel mai folosit vas de sânge pentru by-pass este vena safenă de la picior, dar trebuie ştiut că arterele au o durabilitate mai mare decât venele. Vasul de sânge prelevat se suturează pe artera coronară bolnavă, de o parte şi de alta a blocajului. Astfel se creează o punte (by-pass în engleză) prin care se restabileşte fluxul sangvin către inimă. În cursul intervenţiei, trei sau cinci artere pot fi supuse unui by-pass. Operaţia se poate realiza fie cu inima oprită, fie cu inimă bătând, dar în majoritatea cazurilor inima este oprită, circulaţia sângelui fiind asigurată de un aparat.

După operaţie, pacientul este monitorizat la terapie intensivă o zi sau două, apoi rămâne spitalizat încă şapte zile. Perioada de recuperare durează între 6 şi 12 săptămâni. După operaţie pot surveni complicaţii precum infecţiile, hemoragiile, tulburările de ritm cardiac (aritmii), insuficienţa renală, atacul cerebral.

Operaţia de by-pass poate fi efectuată atât în cazul pacienţilor care la 20-30 de ani suferă un infarct, cât şi în cazul celor de 80 de ani care suferă de mai mulţi ani de cardiopatie ischemică. Însă riscurile cresc în cazul pacienţilor care au boli asociate (diabet, afecţiuni pulmonare sau renale) sau sunt fumători, consumatori de alcool.

INVESTIGAŢIE. Decizia de a efectua angioplastia sau by-pass-ul este luată pe baza unei investigaţii numite coronarografie. Aceasta se realizează în mod asemănător angioplastiei: prin artera femurală se introduce o sondă până la nivelul inimii şi se injectează o substanţă de contrast. Astfel, printr-o procedură de tipul radiografiei sunt vizualizate arterele care hrănesc inima şi sunt identificate zonele îngustate sau astupate.

CARDIOPATIE ISCHEMICĂ. Principala cauză a instalării cardiopatiei ischemice este ateroscleroza, adică depunerea plăcilor de aterom (depozite de grăsimi) în interiorul arterelor. Aceste depuneri îngustează diametrul arterelor şi restricţionează hrănirea inimii cu sânge. Cardiopatia ischemică evoluează de la stadiul fără simptome până la angină pectorală, când apar dureri în piept, care cedează în stare de repaus sau după administrarea de nitroglicerină. Infarctul reprezintă forma acută a cardiopatiei ischemice.

Sfatul medicului

Dr Viorel Goleanu atrage atenţia că atât stenturile, cât şi by-pass-ul îmbunătăţesc alimentarea inimii cu sânge, ceea ce creşte speranţa de viaţă a pacienţilor, dar nu vindecă boala arterelor coronare – cardiopatia ischemică. În timp, alte artere coronare se pot înfunda, chiar şi cele pe care s-au introdus stenturi sau noile vase grefate prin by-pass. De aceea, pacienţii suferinzi de cardiopatie ischemică trebuie să respecte tratamentul prescris de medic, să renunţe la fumat, să aibă un regim alimentar sănătos, să menţină o greutate adecvată, să facă exerciţii fizice moderate.