Calitatea aerului din clădiri a devenit o problemă de sănătate publică la nivel mondial, având în vedere faptul că societatea urbană petrece până la 90% din timp în interior - acasă, la locul de muncă sau la şcoală.
Clădirile sunt considerate a fi bolnave dacă ocupanții lor acuză dureri de cap, amețeli, probleme de respirație, oboseală, dificultatea de a se concentra şi sensibilitate la mirosuri, dar toate aceste simptome dispar la scurt timp după ce părăsesc clădirea. Sindromul clădirilor bolnave apare, cel mai probabil, din cauza ventilației inadecvate, dar şi din cauza materialelor de construcţie, a substanţelor folosite pentru curăţenie şi întreţinere şi a lipsei luminii naturale. Este posibil să existe, potrivit cercetătorilor, o diferențiere pe sexe în problemele create de clădirile bolnave, pentru că femeile au tendința de a acuza mai multe simptome decât bărbații. Unele studii au arătat că femeile au un sistem imunitar care răspunde mai rapid la uscăciunea aerului şi la problemele legate de ten. Clădirile bolnave pot provoca răceli şi gripe, pneumonii, tuberculoză, dermatită, rinită alergică, astm.
Modalităţi de a reduce efectele „clădirilor bolnave”
- igienizarea-curăţarea constantă a întregii clădiri, mai ales a zonelor cu praf sau mucegai
- aerisirea completă a spaţiilor sau folosirea aspiratoarelor cu filtre standardizate
- folosirea unor produse de curăţenie lipsite de miros şi netoxice
- reparaţii periodice ale pereţilor
- renunţarea la mochete
- instalarea de umidificatoare cu drenaj corespunzător