Cu inima la doctor!

O treime din crizele de inimă se înregistrează înainte de vârsta de 60 de ani. Un detaliu decisiv pentru a preveni aceste episoade, susţine profesorul doctor Jean Noel Fabiani, şeful Serviciului de chirurgie cardiovasculară de la Spitalul european Georges Pompidou din Paris, într-un interviu publicat recent în revista Paris Match.

La nivelul Uniunii Europene, bolile cardiovasculare reprezintă o pro­blemă majoră de sănătate publică. Cardiologii atrag atenţia că scade vârsta persoanelor care suferă de infarct, ateroscleroză, hi­pertensiune. Astfel, în Franţa, 30% dintre pacienţii cu aceste afecţiuni sunt sub 60 de ani. Aceeaşi ten­din­ţă se observă şi în ţara noastră, unde afec­ţi­u­ni­le cardiovasculare sunt răs­pun­zătoare de cele mai mul­te decese.

În ma­joritatea cazurilor, aceste accidente cardiace ar putea fi evitate printr-un screening în­ce­pând cu vârsta de 50 de ani. Profesorul Jean Noel Fa­bi­ani spune că omul este predispus unei boli ne­fas­te pentru artere, care se numeşte ateroscleroză. Aceasta presupune formarea de plăci de aterom care ob­tu­rea­ză vasele de sânge, scăderea elasticităţii acestora, situaţie care devine critică după 50 de ani. Şi tot de la această vârstă se instalează obezitatea ab­do­mi­na­lă, un alt factor de risc major în bolile cardiovasculare.


DEPISTAREA BOLII ÎN CINCI PAŞI
Potrivit profesorului cardiolog, cinci sunt examenele care trebuie efectuate pentru depistarea acestor boli.
1. Contro­lul tensiunii arteriale.
2. Electrocardiograma în repaus.
3. Electrocardiograma de efort.
4. Dozajul sangvin.
5. Doppler pentru arterele gâ­tu­lui şi membrelor inferi­oare.

Primele rezultate permit clasifica­rea în prima categorie a pacienţilor cu risc de infarct, deoarece prezintă factori favorizanţi. Acestor pacienţi li se poate recomanda efectuarea unor noi explorări: s­cintigrafie (examen de medici­nă nucleară), scanner al coronarelor sau co­ronogra­fie. Există două moduri de prevenţie: primară,
cea care se adresează persoanelor cu risc de infarct, dar nu au fost niciodată bolnavi: secundară, care îi vi­zea­ză pe cardiacii care au suferit deja o intervenţie care i-a vindecat.

Prevenţia primară constă în diminuarea hipercolesterolemiei cu ajutorul unei alimentaţii sărace în grăsimi animale, dar bogată în legume şi fructe. În cazul pacienţilor care prezintă deja plăci de aterom se prescriu me­di­camente din clasa stati­ne, care dau rezultate bune şi nu sunt asociate cu efecte secundare. Apoi se ia în calcul dacă se introduce sau un tra­ta­ment de fluidizare sangvină cu, de exemplu, aspirină în doze mici. În stadiul prevenţiei primare este indicată reînnoirea examenelor de de­pis­tare a bolii la fiecare cinci ani şi un bilanţ sangvin anual.

Prevenţia secundară constă în tratament cu medicamente din familia statine, un antiagregant plachetar, cum ar fi aspirina, şi un betablocant. De asemenea, se vor trata corespunzător hipertensiunea şi diabetul. Chiar dacă femeile par a fi mai protejate în faţa acestor boli până la vârsta de 50 de ani, după acest prag, ele împart cu bărbaţii în mod egal riscurile bolilor cardiovasculare. În concluzie, in­clusiv femeile la această vârstă vor urma ace­laşi protocol pentru prevenţia bolilor de inimă.