Rolul vocii de cel mai însemnat mijloc de comunicare între oameni persistă chiar în epoca mesajelor scrise, a e-mail-urilor, facebook-ului şi tweeter-ului! De aceea, vocea este o calitate esenţială, uneori chiar un dar, care ar trebui protejat sistematic prin măsuri simple: hidratare suficientă, renunţarea la fumat, folosirea judicioasă, fără forţări şi, mai ales, pezentarea la medicul specialist dacă se instalează o răguşeală persistentă.
Laringele este porţiunea căilor respiratorii situată între faringe şi trahee. La nivelul laringelui se găsesc corzile vocale. Vocea este sunetul obţinut prin vibraţia corzilor vocale la trecerea aerului prin laringe. De aceea, răguşeala, modificarea vocii sau chiar dispariţia acesteia reprezintă cel mai frecvent simptom al unei maladii la acest nivel. Există mai multe afecţiuni care pot leza acest segment, începând cu simpla forţare, folosirea intensă şi nepotrivită a vocii. Laringita acută este, de obicei, cauzată de o infecţie virală (o banală răceală), care nu necesită antibiotice, ci doar repaus vocal, hidratare, gargară (cu apă sărată sau soluţii farmaceutice) şi umidificarea aerului (dacă e posibil, folosirea unui umidificator, dacă nu aspiraţia aburilor calzi la duş sau plasarea capului deasupra unui vas cu apă fierbinte).
În aceste situaţii, răguşeala dispare, de obicei, într-o săptămână. Uneori, răguşeala sau pierderea totală a vocii se instalează brusc, din cauza unei hemoragii la nivelul corzilor vocale, situaţie care impune prezentarea de urgenţă la medic. Laringita cronică, în care răguşeala persistă peste trei săptămâni, poate apărea în diferite circumstanţe: expunere la fum (mai ales de ţigară), la diferite substanţe chimice sau alergeni, folosirea inhalatoarelor în astmul bronşic, existenţa unei sinuzite cronice, ori, mai rar, infecţii bacteriene sau fungice. Foarte important, boala de reflux gastroesofagian, în care conţinutul acid din stomac este eliberat în esofag, producând iritaţia acestuia – care se manifestă prin arsura retrosternală şi regurgitaţie acidă, cu gust acru în gură – poate produce şi o iritaţie la nivelul laringelui, manifestată prin răguşeală cronică sau intermitentă, tuse uscată, durere în gât.
O altă cauză de răguşeală prelungită este apariţia unei formaţiuni tumorale benigne (necanceroase) la nivelul corzilor vocale, sub formă de noduli, polipi sau chisturi, care sunt inofensive şi uşor de tratat. De asemenea, se mai poate produce o paralizie sau pareză a corzilor vocale, din cauza unor infecţii, intervenţii chirurgicale la nivelul gâtului sau a toracelui ori unor tumori pe nervii laringieni, care se manifestă prin răguşeală şi respiraţie dificilă.
Motivul principal de îngrijorare în cazul unei răguşeli prelungite este însă posibilitatea existenţei unui cancer laringian, care este însă curabil dacă bolnavul se prezintă la medic din stadiile incipiente ale maladiei. Cancerul laringian are drept principal factor de risc fumatul. Astfel, 90%-95% dintre pacienţi sunt fumători, iar fumătorii au un risc de până la 35 de ori mai mare de a se îmbolnavi. Boala se manifestă prin răguşeală persistentă, tulburări de înghiţire, durere persistentă în gât sau în ureche, senzaţia de „ceva în gât”, tulburări respiratorii, spută cu pete de sânge, la care se adaugă semne generale (scădere în greutate, inapetenţă, oboseală, paloare).
De aceea, în cazul unei răguşeli prelungite (peste trei-patru săptămâni), este important ca bolnavul să se prezinte la medicul specialist ORL, care va pune diagnosticul pe baza unei laringoscopii.