x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Cum ne protejăm aparatul digestiv

Cum ne protejăm aparatul digestiv

14 Aug 2007   •   00:00

Un vărtej de nebunie, dar şi de maximă ingrijorare se infoaie prin lumea largă.

Un vărtej de nebunie, dar şi de maximă ingrijorare se infoaie prin lumea largă.

S-au inmulţit cancerele de tub digestiv. Nu mai departe de acum două luni, nişte chirurgi imi povesteau că operau intestinele unui tănăr de 22 de ani şi le curgeau lacrimile pe obraz. Chirurgii obişnuiţi cu atătea bătălii cu boli ingrozitoare, căliţi in dramatismul unor intervenţii chirurgicale de ultimă oră in maladii sosite pe ultima sută de metri, ei bine, chirurgii aceştia aveau sufletul inlăcrimat cănd işi dădeau seama că toată arta lor de a indepărta tumorile nu putea face mare lucru in cazul tănărului de 22 de ani, care avea un cancer de colon foarte avansat, care-şi trimisese metastazele blestemate şi in miezul oaselor. Cu tot efortul disperat al chirurgilor, viaţa tănărului care era căt pe ce să se stingă a mai fost prelungită doar trei luni.

Loveşte cancerul de colon in oameni cu vărste din ce in ce mai tinere, ce să mai vorbim de numeroasele cazuri de oameni maturi sau cu ceva ani in spate care sunt seceraţi de tot mai desele boli canceroase ale intestinului gros. Dar inmulţirea alarmantă a cancerelor digestive se inregistrează şi in zona stomacului. Cancerele gastrice sunt forme agresive de maladie canceroasă şi ele nu numai că sunt tot mai frecvente, ci retează vieţile căt ai clipi.

Ficatul in pericol

Ingrijorătoare e şi situaţia ficatului. Părdalnicele de virusuri B şi C in unele situaţii conduc la hepatite cronice, care degenerează in ciroze, iar unele dintre acestea conduc la cancere de ficat. Situaţia nu se prezintă bine nici in privinţa pancreasului, cancerele care se localizează la acest organ sunt brutale, galopante multe dintre ele, iar supravieţuirea in cancerele de pancreas nu se intinde pe lungă perioadă. Ceva se intămplă cu hrana omului modern. Masa in zilele noastre este incărcată de tot felul de alimente bune la gust, prelucrate rafinat, dar bubuitoare pentru sănătatea aparatului digestiv. Alimentele prea concentrate, prea adănc prelucrate, cu prea mulţi conservanţi şi coloranţi, schimbă funcţionarea şi echilibrul tubului digestiv, ajungăndu-se nu numai la bolile extreme şi nevindecabile din capitolul cancerelor, dar şi la alte boli care nu omoară, dar il chinuie pe om, cum ar fi: gastritele, ulcerele, ficatul gras, pancreatitele, refluxul gastroesofagian.

Dieta

Un lucru e clar: trebuie să ne protejăm aparatul digestiv. Şi pentru a ne menaja sistemul digestiv trebuie să cunoaştem o serie de lucruri importante. Astfel, grăsimile incetinesc evacuarea alimentelor din stomac. Ca urmare, prin intărzierea alimentelor prea bogate in grăsimi in stomac se petrece o serie de lucruri nefavorabile, creşte secreţia de acid şi omul resimte balonări supărătoare. Tocmai de aceea, grăsimile trebuie drămuite, să nu fie in cantitate prea mare in regimul alimentar.

Prof. dr. Alexandru Oproiu, intemeietor de şcoală in gastroenterologie, explică mecanismele din tubul digestiv şi ce trebuie să ştii pentru a nu-l supune unor situaţii nocive. Dulciurile măncate in cantitate prea mare creează o concentraţie osmotică ridicată in intestinul subţire. Asta se intămplă mai ales cu dulciurile concentrate. Tocmai de aceea, e necesară "diluarea" dulciurilor concentrate pentru a diminua unul dintre efectele rele, şi anume, migrarea apei din exterior in intestinul subţire, apărănd astfel pericolul scaunelor diareice, al scaunelor moi, insoţite de crampe. Proteinele, chiar in cantitate mare, sunt uşor asimilate. Tocmai de aceea, in curele de slăbire sunt recomandate multe proteine. Bineinţeles că nici aici nu trebuie să se sară peste cal. Şi proteinele trebuie măncate in cantităţi rezonabile, aflate in armonie cu celelalte alimente. Consumul mare de sare are o influenţă nefastă faţă de mucoasa gastrică. Astfel că se produc gastrite ce merg spre faza aceea avansată şi periculoasă de gastrite atrofice. Formele de gastrită atrofică ajung, in unele cazuri, la cancerul gastric.

SOS consumul de alcool

O atenţie deosebită in grija de a ne proteja aparatul digestiv trebuie acordată consumului de alcool. Vinul şi berea in cantitate mare sporesc suferinţa oamenilor cu reflux gastroesofagian. Vinul şi berea fac să se reintoarcă şi mai mult din conţinutul stomacului in esofag, pe drumul acela in contrasens, ajungăndu-se la arsuri, atacare a mucoasei esofagiene, răgăieli, tuse. Dar şi celor care nu suferă de reflux gastroesofagian, berea şi vinul le fac rău. Berea şi vinul in exces relaxează anormal sfincterul esofagian, acel inel muscular pe post de supapă din partea inferioară a esofagului, şi alimentele se reintorc din stomac in esofag, instalăndu-se refluxul gastroesofagian, deşi indivizii respectivi nu sufereau de aşa ceva. Alcoolul tare provoacă şi gastrita acută. Mai ales cănd alcoolul tare se bea pe stomacul gol. Obiceiul de a consuma alcool tare pe nemăncate atacă mucoasa stomacului. Gastritele apărute in aceste condiţii sunt forme agresive, insoţite adesea chiar de hemoragii şi vărsături. Alcoolul tare poate conduce la o inflamaţie a mucoasei duodenului, adică a mucoasei primei părţi a intestinului subţire. Prin inflamarea mucoasei duodenale se poate bloca orificiul prin care bila şi sucul pancreasului se scurg in duoden. Situaţie gravă dacă bila nu mai poate ajunge in duoden pentru prelucrarea măncării, ea rămăne in circuitul ficatului şi duce la icter. Sucurile pancreatice care sunt agresive nu mai ajung nici ele in duoden pentru a descompune alimentele, ci se reintorc in pancreasul care le-a format, devorănd propriul organ. Alimentele prea fierbinţi acţionează şi ele defavorabil, mai ales asupra esofagului, ajungăndu-se chiar pănă la cancer esofagian. Reversul medaliei, alimentele sau băuturile prea reci provoacă unora diaree.

×
Subiecte în articol: digestiv sanatatea noastra