Cum stai cu glicemia, colesterolul şi trigliceridele

Colesterolul, glicemia şi trigliceridele pot fi ţinute sub control. Condiţia: adoptaţi un stil de viaţă sănătos şi faceţi periodic analizele de sânge. Care sunt valorile normale, ce consecinţe au depăşi­rile acestora, ce măsuri trebuie adoptate ne spune doctorul Cristian Guja, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice de la Institutul „N.C. Paulescu”.

Verificată o dată la doi ani
Pentru a fi siguri că nu aveţi probleme cu glicemia trebuie să vă asiguraţi că nivelul acesteia nu depăşeşte 100 mg/100 ml sânge. Pentru aceasta mergeţi la un laborator de analize, fără a fi mâncat nimic în prealabil. Nivelul glicemiei este depistat cu ajutorul glucometrului. „Vorbim despre hiperglicemie când valorile glicemiei depăşesc 126 mg/100 ml”, spune specialistul nostru. Dar şi valorile situate între 100 şi 126 mg sunt motiv de îngrijorare, deoarece pot anunţa un prediabet.

Chiar dacă glicemia mărită nu doare, totuşi dacă depăşeşte 300 mg poate fi însoţită de simptome. Primul dintre acestea este poliuria, adică urinatul des şi mult. Prin urmare, organismul se deshidra­tează şi apare setea puternică, persoana în cauză ajungând să bea multă apă, chiar peste 4-5 litri pe zi. De asemenea, se poate observa că, în ciuda faptului că persoana mănâncă suficient, poate chiar mai mult decât de obicei, ea nu asimilează nimic, chiar scade în greutate. Dacă apar aceste simptome nu amânaţi efectuarea analizei. O persoană care nu prezintă nici unul dintre aceste simptome, dar are în familie un membru care a avut diabet trebuie să îşi facă analiza o dată pe an. La fel trebuie să procedeze obezii, dar şi mamele care au născut copilaşi cu o greutate mare, peste 4 kg. Pentru că atât obezitatea, cât şi naşterea unui copil cu greutate mare sunt factori majori în declanşarea diabetului.
„Nu uitaţi că 90% dintre diabetici sunt obezi”, spune doctorul Cristian Guja.
În cazul în care nu există antecedente în familie, analiza se face o dată la doi ani.

Hiperglicemie = diabet
În urma analizei aţi depistat că nivelul glicemiei este peste valoarea normală. Ceea ce înseamnă că  aveţi hiperglicemie. Ce trebuie făcut? În primul rând, se impune adoptarea unei alimentaţii sănătoase. Persoanele cu hiperglicemie vor renunţa la zahăr şi produse zaharoase, produse de patiserie şi cofetărie, fructe dulci uscate (prune, stafide, curmale, poame), must, lichioruri, băuturi răcoritoare cu zahăr, chiar şi la sucurile naturale din fructe. Alimentele permise, în limita necesarului caloric, sunt produsele lactate (telemea, caşcaval), carne slabă (pasăre, vacă, viţel), peşte slab (şalău, ştiucă, biban, cod, crap), ouă, legume şi grăsimi cum ar fi unt, untdelemn, margarină şi smântână.

Citește pe Antena3.ro

Blocaj la negocierile pentru Guvern. Surse: Nu s-au înțeles pe împărțirea ministerelor

Coma hipoglicemică
Opusă hiperglicemiei este hipoglicemia care se înregis­trează atunci când valoarea glicemiei este sub 45 mg/100 ml de sânge. De cele mai multe ori, hipoglicemia este depistată tot la persoanele diabetice cărora medicamentele administrate le pot scădea glicemia.
Semnele hipoglicemiei: stare de nervozitate, agitaţie, dureri de cap, senzaţia de foame exagerată, transpiraţia şi tremuratul mâinilor. În cazul în care vă confruntaţi cu aceste simptome, mâncaţi rapid ceva dulce. În situaţia în care pacientul ajunge la comă hipoglicemică, i se administrează perfuzii.

Cu cât mai mic, cu atât mai bine
În cazul colesterolului, valorile normale sunt mai greu de definit, precizează doctorul Cristian Guja. Optim este ca valoarea totală a colesterolului (colesterol rău + colesterol bun) să nu depăşească
200-220 mg/100 ml sânge. Nu există o limită inferioară, ceea ce înseamnă că un nivel mic al colesterolului înseamnă o stare de sănătate mai bună.

Din valoarea totală a colesterolului, colesterolul bun, numit medical şi HDL colesterol, trebuie să aibă un procent mai mare. Sau aşa este de dorit, pentru că, spune specialistul nostru, o valoare mai mare a colesterolului bun înseamnă un risc mai mic de boli cardiovasculare. Valorile colesterolului bun se stabilesc în funcţie de sex. De pildă, valoarea normală pentru bărbaţi este de peste 40 mg, în timp ce la femei este de peste 50 mg. O valoare mai mică a HDL-ului atrage după sine un risc mai mare de ateroscleroză.
Colesterolul rău sau LDL colesterol trebuie să aibă valori mici. În nici un caz nu trebuie să depăşească 130 mg. Însă, în cazul diabeticilor şi al hipertensivilor, nivelul trebuie să se menţină sub 100 mg, chiar sub 70 mg.

Adulţii sunt sfătuiţi să îşi testeze nivelul colesterolului o dată la doi ani. De mai multe ori pe an trebuie să facă acest test cei care au fost deja diagnosticaţi cu hipercolesterolemie sau boli cardiace.
Diagnosticul de hipercolesterolemie impune adoptarea unei alimentaţii echilibrate. În principal, se vor consuma cu moderaţie grăsimile de origine animală. Mai sănătoase sunt cele vegetale, cum ar fi uleiul şi margarina. Vor evita laptele integral, ouăle, carnea de porc, carnea de oaie, brânzeturile, care cu cât sunt mai grase cu atât conţin mai mult colesterol. Dar pot consuma grăsimi animale cu mai puţin colesterol: carne de pui şi peşte.
Exerciţiul fizic nu poate scădea nivelul coleste­rolului rău, dar creşte semnificativ nivelul colesterolului bun.

Grăsimile din sânge
Valorile normale ale trigliceridelor nu trebuie să depăşească 150 mg/100 ml sânge. Depăşirea acestor valori determină apariţia atero­sclerozei. Pe fondul unei valori de peste 400-500 mg apare pancreatita acută, adică necrozarea pancreasului. Această boală este anunţată de următoarele simptome: dureri abdominale puternice, greaţă şi vărsături. Există doi factori majori care pot determina valori mari ale trigliceridelor: excesul de alcool şi de dulciuri. O valoare prea mică a trigliceridelor nu este periculoasă, din contră.