De la oboseala cronică la boală

Insomnii sau somn neodihnitor, stări de somnolenţă în timpul zilei, scăderea performanţelor fizice şi mentale, dificultăţi de concentrare, tulburări de memorie.

Insomnii sau somn neodihnitor, stări de somnolenţă în timpul zilei, scăderea performanţelor fizice şi mentale, dificultăţi de concentrare, tulburări de memorie. Dacă aveţi toate aceste simptome de cel puţin şase luni şi vă simţiţi la capătul puterilor, ar trebui să mergeţi la medic, deoarece acestea sînt semnele sindromului de oboseală cronică. "Termenul de sindrom de oboseală cronică este unul relativ nou, care a fost definit de CDC Atlanta (Centrul de Control al Bolilor) de-abia acum 9 ani, în 1999. În România, sindromul de oboseală cronică nu este un termen foarte larg folosit, mai frecvent fiind utilizat unul sinonim: neurastenie", explică conf. dr Dumitru Matei, şeful Catedrei de Medicină de Familie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila".

 

Frecvenţă

Cauza instalării sindromului de oboseală cronică nu este foarte clară. Este posibil ca noi înşine să fim vinovaţi, pentru că petrecem foarte multe ore la birou, mîncăm dezechilibrat, nu facem mişcare. Experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) avertizează că apariţia sindromului de oboseală cronică este favorizată de stres, de alimentaţia dezechilibrată, de viaţa într-un mediu poluat. Lumina artificială, multe ore petrecute în faţa calculatorului cresc riscul de a ajunge la oboseală cronică, arată experţii OMS.

Este posibil, de asemenea, ca sindromul de oboseală cronică să fie cauzat de contractarea unui virus, este de părere specialistul nostru. Unele studii realizate în Statele Unite sugerează chiar că sindromul de oboseală cronică ar putea fi cauzat de o mutaţie genetică. Însă un lucru este cert: ca afecţiune independentă, sindromul de oboseală cronică este destul de rar întîlnit. "La copii, cazurile de sindrom de oboseală cronică sînt aproape inexistente. La adolescenţi se întîlnesc cam 2.000 de cazuri de oboseală cronică la 100.000 de tineri. Iar la adulţi, cifrele sînt mai mari, aproximativ 40% dintre persoanele între 45-55 de ani prezentînd riscul de a suferi de oboseală cronică", atrage atenţia conf. dr Dumitru Matei. Specialistul nostru precizează că sindromul de oboseală cronică variază în funcţie de o serie de factori: etnici, rasiali, de vîrstă, de sex (apare mai frecvent la femei), de nivelul de instruire şi pregătire profesională (oboseala cronică este mai frecventă la persoanele cu grad scăzut de instruire, cu studii primare şi cu nivel socio-economic scăzut).

 

Diagnostic

Diagnosticul de sindrom de oboseală cronică se pune prin excluderea altor afecţiuni atît de ordin psihic, cît şi fizic. În cazul în care oboseala, imposibilitatea de a avea un somn odihnitor şi scăderea performanţelor fizice şi psihice nu sînt însoţite şi de alte simptome (dureri de cap, greaţă, transpiraţie excesivă etc.), atunci pacientul este trimis la un consult psihologic. Iar în cazul în care testele psihologice arată că pacientul nu suferă de afecţiuni psihice (depresie, tulburări comportamentale etc.), se pune diagnosticul clar de sindrom de oboseală cronică.

Însă de multe ori sindromul de oboseală cronică este doar unul dintre semnele care indică existenţa unei alte afecţiuni, uneori mult mai gravă. "Sindromul de oboseală cronică este cel mai adesea semn al depresiei. În 50% dintre cazurile de oboseală cronică se descoperă şi alte simptome asociate depresiei. Însă acest sindrom poate să apară şi ca simptom asociat în cazul mononucleozei infecţioase (boala sărutului) şi în cazul gripei, mai ales în faza de convalescenţă", arată conf. dr Dumitru Matei.

Medicii care sînt tentaţi să pună diagnosticul de sindrom de oboseală cronică trebuie să fie foarte atenţi să nu existe şi alte semne care ar putea indica o boală mai gravă. "Dacă oboseala cronică este însoţită de cefalee, trebuie să fim atenţi, pentru că aceste simptome pot semnala o tumoare cerebrală. Dacă pe lîngă oboseală cronică suferim şi de palpitaţii, este posibil să avem miocardită, valvulopatie sau insuficienţă cardiacă. Oboseala asociată cu scăderea apetitului poate să însemne cancer, iar dacă se asociază cu scăderea în greutate poate fi o afecţiune tiroidiană. Tulburările de vedere plus oboseala pot fi semne ale unui sindrom de hipertensiune intracraniană. Dacă avem greţuri, este posibil să suferim de hepatită cronică sau dischinezie biliară. Dacă avem senzaţia de gură uscată şi poliurie (urinatul excesiv), trebuie să facem investigaţii care să indice dacă nu cumva suferim de diabet zaharat de tip II latent", avertizează specialistul nostru.