Pot emoţiile oare să facă vraişte din funcţionarea "maţelor"? Poate un stres puternic cum ar fi inchiderea cu lacăt a uzinei şi intrarea in şomaj a unui maistru vechi să aibă ecou in intestine?
Pot emoţiile oare să facă vraişte din funcţionarea "maţelor"? Poate un stres puternic cum ar fi inchiderea cu lacăt a uzinei şi intrarea in şomaj a unui maistru vechi să aibă ecou in intestine? Poate prăbuşirea psihicului unui om, in urma unei zguduituri cum ar fi divorţul sau moartea părinţilor, să dea peste cap funcţionarea colonului? Ei bine, da. Şi această tulburare funcţională in sistemul digestiv se intălneşte tot mai des şi poartă denumirea de sindrom al intestinului iritabil. Iniţial, denumirea a fost alta, colon iritabil, dar apoi medicina a nuanţat şi extins zona de tulburare şi la intestinul subţire, astfel că denumirea modernă şi mai aproape de realitate este sindrom al intestinului iritabil, adică in denumire fiind prinse ambele porţiuni digestive: şi intestinul subţire, şi intestinul gros.
Anatomie
Explică această tulburare funcţională digestivă prof. dr Alexandru Oproiu, intemeietor de şcoală in gastroenterologie. Intestinul subţire este mult mai lung faţă de intestinul gros, acesta din urmă măsurănd doar 1,5-1,7 m. In schimb, intestinul subţire are lungime mare,
6,5-7 m, iar suprafaţa lui este uriaşă, căt a unui teren de tenis. Această suprafaţă mare este realizată prin cutele din intestinul subţire şi prin acele prelungiri precum degetele de mănuşă, care sporesc suprafaţa intestinului subţire. Acesta are misiuni foarte importante. In primul rănd, să asigure amestecul mai adănc al alimentelor cu bila şi secreţiile pancreasului. In afară de digestia care se petrece in intestinul subţire, are loc şi absorbţia principiilor alimentare din măncare. Adică, prin digestie se rup alimentele in molecule mici, de exemplu, din amidon se fragmentează molecule de fructoză şi glucoză, iar din lipide se rup molecule mai mici de acizi graşi.
Toate acestea sunt absorbite prin uriaşa suprafaţă a intestinului subţire in restul organismului. Intestinul subţire mai are o funcţie, el se contractă, asigurănd transportul conţinutului după digestie in intestinul gros. Intestinul gros sau colonul nu indeplineşte funcţia de absorbţie a elementelor fărămiţate din măncare decăt in prima porţiune a lui. Intestinul gros indeplineşte mai mult rolul de a absorbi apa pe porţiunea urcătoare din dreapta abdomenului, iar rolul colonului stăng e mai mult propulsia materiilor fecale, impingerea lor prin eliminarea prin rect şi anus.
Semnele
Care sunt simptomele ce apar in cazul intestinului iritabil? In primul rănd, apar dureri abdominale difuze, intr-un fel blănde, amintind mai degrabă de un disconfort. Aceste dureri dispar sau slăbesc odată cu eliminarea materiilor fecale prin scaun. Apar importante perturbări şi in scaune. Fie scaunele se răresc la două-trei pe săptămănă, fiind predominantă constipaţia, fie scaunele sunt de tip diaree cu două-trei scaune pe zi. In intestinul iritabil există şi situaţia de alternanţă constipaţie-diaree. O constipaţie cu scaun tare fragmentat in succesiune cu diaree, cu scaun păstos sau apos. In intestinul iritabil predomină constipaţia, adică defecaţia se face cu dificultate. Cănd predomină diareea există mereu o senzaţie urgentă de a merge la wc şi omul simte că n-a eliminat tot. Uneori, in scaune apare şi mucus. Punerea diagnosticului in intestinul iritabil este destul de dificilă, pentru că poate exista o capcană: să se catalogheze aceste tulburări ca fiind sindrom al intestinului iritabil, cănd in realitate in spate se ascund boli mult mai grave, cum ar fi cancerul de colon.
Ziua şi noaptea
Care sunt semnele că nu e vorba doar de un intestin iritabil şi se poate intămpla să existe un cancer de colon? Dacă apare o scădere in greutate care insoţeşte semnele de intestin iritabil este un semnal de alarmă. Dacă in scaune apare sănge sau puroi iarăşi trebuie adăncite investigaţiile, pentru că sunt semne rele. O anemie progresivă e o altă alarmă. Anemia apare ca urmare a pierderii de sănge in mod repetat şi in cantităţi mici care nu pot fi observate. Dacă tulburările de scaune, durerile abdominale şi celelalte semne apar după vărsta de 55-60 de ani se pune problema unor leziuni organice, a unui cancer de colon. Şi mai este in discuţie un argument care imparte apele. Dacă tulburările de scaun, durerile abdominale şi celelalte semne apar ziua şi numai ziua, este vorba despre intestin iritabil. Dacă toate aceste neplăceri apar insă şi noaptea, nu mai este in discuţie sindromul de intestin iritabil, ci există bănuieli de ivire a unui cancer de colon. Deci, atenţie mare dacă tulburările apar şi noaptea, dacă ele ating şi vărste peste 50 de ani şi dacă aceste neplăceri de scaun şi dureri se insoţesc de pierderea in greutate, de anemie, de sănge şi puroi in scaun.
Medicul şi emoţiile
Medicul de boli digestive trebuie să fie foarte atent şi apropiat de bolnavi, pentru că sindromul de intestin iritabil este generat adesea de sentimente, de emoţii. Cei cu sindrom de intestin iritabil suferă şi de o preocupare exagerată asupra stării lor, sunt alarmaţi tot timpul că au fost loviţi de cancer. Intestinul iritabil are in paralel şi stări de anxietate. Şi cum sindromul de intestin iritabil este legat destul de frecvent de stări emoţionale, chiar şi de apropierea unui examen, pacienţii trebuie să găsească in medic şi un prieten care le inţelege stresurile şi emoţiile. Sindrom de intestin iritabil apare şi la unii pacienţi cărora chirurgii le-au scos vezica biliară. Vezica biliară nu este un depozit intermediar aproape inutil. Vezica biliară are o menire, ea depozitează bila secretată de ficat tot timpul şi prin mişcări ale vezicii aceste secreţii sunt impinse spre intălnirea cu alimentele numai cănd omul mănăncă. Atunci cănd vezica biliară a fost indepărtată de chirurg, bila se scurge din ficat tot timpul, căci nu mai există depozitul intemediar de stocare, aşa că apare diareea, dar numai in timpul zilei.
INFECŢII DIGESTIVE. Intestinul iritabil există şi după un moment de infecţie digestivă. Simptomele de intestin iritabil apar după un episod de enterocolită acută. Tocmai de aceea trebuie făcute analize la materiile fecale pentru depistarea unor microbi răi. Unii oameni au simptome asemănătoare intestinului iritabil, adică crampe, diaree, cănd mănăncă unele alimente. De exemplu, unii reacţionează astfel la lapte. Nu este vorba despre intestinul iritabil, ci despre un deficit de anume enzime, in acest caz de lactază. Un alt fenomen este deficitul de enzime care lucrează asupra grăului şi produselor din grău. Unii au intoleranţă la glutenul din grău, astfel că de la păine şi alte produse din grău fac diaree.