Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Când chirurgul a putut să intervină în crizele de inimă salvând bolnavi cu infarct, suferinzi cu arterele coronare înfundate, atunci medicina a făcut un salt uriaş înainte. În plus a apărut şi cardiologia intervenţională, care nu apelează la bisturiu, ci la un cateter, o sondă în stare să strivească vinovatul cheag pentru a debloca curgerea sângelui.
Apoi, pentru siguranţă, se montează un stent, precum un arc de pix menit să ţină dilatat vasul cu depuneri groase pe pereţi. Chirurgia cardiacă şi cardiologia cu sondă, precum şi montarea de dilatatoare-stenturi au lărgit arsenalul de luptă cu atacurile de inimă. S-a diversificat strategia de salvare, care până atunci însemna perfuzia cu medicamente de topire a cheagului ticălos. Progresul este teribil. Medicina inimii pare că nu mai călătoreşte cu poştalionul, ci cu trenurile de mare viteză.
Să ne lămurim ce înseamnă by-passul. Explică profesorul doctor Horaţiu Moldovan, şeful Secţiei chirurgie cardiacă la Institutul "C.C. Iliescu" Fundeni. Când vasele sunt prea blocate de depunerile de grăsimi, când cheagurile sunt prea multe şi cardiologia intervenţională cu sondă şi fără bisturiu nu poate da drumul la curgerea sângelui, atunci sunt necesare grefele de alte vase pentru ocolirea vaselor înfundate, aşa-numitele by-passuri. Grefele de vase pentru by-pass se pot preleva de la vasele picioarelor, vena safenă, se pot recolta fie de la artere ale pieptului, fie de la artere ale abdomenului. By-passul cu vase de la picioare durează aproximativ 10 ani. By-passurile cu artere prelevate de la piept sau de la stomac au durată mai lungă de 20 de ani. Se pot grefa mai multe by-passuri la inima unui bolnav.
De exemplu, fostul preşedinte american Clinton a beneficiat de 4-5 grefe by-pass şi are vigoare în el. Mai mult, şi-a lansat o carte de memorii, străbătând mai multe continente semnând sute de autografe, câte 4-5 ore, în mijlocul mulţimilor.
Chirurgia poate ajuta şi bolnavul de infarct. La două zile după infarct, unii prezintă riscul de a le plesni muşchiul inimii lezat de infarct sau se poate strica peretele din auricule, se pot deteriora valvele cardiace, ei bine, chirurgia cardiacă prin operaţie poate repara aceste stricăciuni. După 3 luni sau după 6 luni de la momentul infarctului pot apărea complicaţii. De exemplu, un anevrism, o gâlmă ieşită din peretele inimii asemănătoare cu gâlma dintr-o anvelopă auto deteriorată, periclitează viaţa bolnavului şi chirurgul intervine lipind un petic, ca să păstrăm comparaţia cu umflătura dintr-un cauciuc.
