Hemoragii digestive

Statisticile trag un viguros semnal de alarma. In sectiile de urgenta ale spitalelor lumii se interneaza foarte multi oameni veniti in stare de soc cu hemoragii digestive.
Din aceste hemoragii digestive se moare si semnalul de alarma este ingrijorator. Hemoragiile digestive superioare sunt pierderile masive de sange fie din varicele aparute pe esofag ca urmare a cirozei, fie hemoragiile pot izbucni din stomac.

Simptome

Profesor dr. Alexandru Oproiu, intemeietor de scoala in gastroenterologie, explica aceste hemoragii ale tubului digestiv superior. Omul cu hemoragie digestiva superioara varsa sange digerat, ca un zat de cafea. Dar pierderea de sange din stomac poate sa se petreaca si urmand drumul intestinelor, asa ca in astfel de cazuri scaunul este negru si hemoragia in materiile fecale venita din stomac poarta denumirea de melena. In timpul socului hemoragic se inregistreaza si o scadere a tensiunii arteriale, suferindul este scaldat in transpiratii si pulsul ii creste. Deci hemoragiile digestive superioare sunt provocate fie de ruptura varicelor esofagiene, fie de ulcere gastrice sau duodenale care afecteaza un vas.

Varicele esofagiene

Reamintim ca pierderea de sange prin scaun, numita melena, presupune ca scaunele sa fie moi, lucioase, urat mirositoare, avand aspectul pacurii, atat de negre sunt materiile fecale. Varicele aparute pe esofag sunt mari ca degetul si prin ruptura lor pierderea de sange este considerabila, provocand soc hemoragic. Varicele esofagiene se rup fie prin explozie, cand presiunea in varice creste mult, fie prin erodarea peretelui esofagian si a peretelui varicelor. Cresterea brusca a presiunii in varicele de pe esofag are loc cand pacientul este cuprins de o presiune abdominala foarte mare, cand are ascita, adica lichid acumulat in abdomen in urma unei boli cirotice. Cresterea presiunii in varice se intampla si in timpul varsaturilor sau in reprizele de tuse violenta. Cand bolnavul de ciroza mananca prea multe proteine se produce o crestere brusca a presiunii in varicele esofagului, la trei-patru ore dupa pranzul cu prea multe proteine, prea bogat in carne si produse din carne. Cirozele hepatice se fac dupa hepatitele cronice, dupa hepatitele alcoolice, dupa hepatitele autoimune sau dupa hepatitele medicamentoase. In cirozele hepatice apar varice nu numai in esofag, dar si in stomac, atat in portiunea lui superioara, cat si in partea inferioara, in duoden. Varice pot aparea si in intestinul subtire sau rect. In stomac apar si dilatari ale vaselor mici, nu numai ale vaselor mari, in cazul vaselor mici producandu-se hemoragii. Exista medicamente care preintampina cresterea presiunii in varicele esofagiene. Unul dintre aceste medicamente este propanololul, facand parte din categoria betablocantelor. Preintampinarea eroziunii varicelor de pe esofag, care duce la hemoragii digestive superioare, se poate face si prin limitarea refluxului gastroesofagian. Se stie ca refluxul gastroesofagian aduce pe contrasens continut acid din stomac, care strabate invers decat normal esofagul, ajungand pana in gura. Mucoasa si peretii esofagului nu sunt obisnuiti sa faca fata unor secretii acide cum sunt cele refluxate din stomac, astfel ca tesuturile sunt atacate de continutul acid, asa ca se erodeaza si peretele varicelor esofagiene prezente la bolnavii de ciroza. Tocmai de aceea, preintampinarea eroziunii prin limitarea refluxului gastroesofagian presupune tratamente cu medicamente de blocare a mecanismului producator de acid din stomac. De asemenea, pentru limitarea refluxului gastroesofagian masa de seara trebuie luata cu cateva ore inainte de culcare, iar cel afectat de refluxul gastroesofagian trebuie sa doarma cu capul mai sus pe perne.

Tratament

Revenind la tratamentul preventiv cu betablocante (propanolol), trebuie mentionat ca pacientul, inainte de a se ridica din pat dimineata, trebuie sa-si ia singur pulsul. Acesta, daca se ridica la 60 de batai pe minut, inseamna ca medicatia cu betablocante e bine dozata, daca pulsul este mai mic de 60, inseamna ca s-au inghitit prea multe betablocante. Daca pulsul este peste 60, rezulta ca pacientul s-a tratat cu prea putine medicamente betablocante, care n-au scazut suficient presiunea sangelui.

DIETå. Pentru evitarea spargerii varicelor esofagiene, pacientul trebuie sa nu manAnce prea multe proteine deodata. Profesorul doctor Alexandru Oproiu spune ca acest pacient nu trebuie sa depaseasca 80-100 de grame de carne si brAnzeturi la un prAnz. Suferindul trebuie sa evite, de asemenea, alimentele ce stimuleaza secretia gastrica, de genul supe concentrate, citrice, bauturi racoritoare cu cola. ENDOSCOPIE. Prevenirea spargerii varicelor esofagiene cu hemoragie e bine sa se faca medicamentos si nu prin interventii endoscopice. Exista si metode de interventie. Se introduc doua balonase neumflate, unul se fixeaza n stomac, oprind sAngerarea varicelor din portiunea superioara a stomacului, iar alt balonas se umfla pentru stoparea hemoragiei n zona varicelor de pe esofag. Apoi cu endoscopul fie se leaga varicele, fie se sclerozeaza introducAnd diferite substante n varice. SEMNALE. Cu endoscopul se observa aparitia unor pete rosii proeminente deasupra varicelor esofagiene, n alte situatii endoscopistul observa o serie de pete negre n mucoasa de deasupra varicelor esofagiene, tot n zona de deasupra varicelor fiind sesizate si unele vene ca un bici. Exista medici care leaga varicele preventiv sau le sclerozeaza tocmai pentru a prentAmpina hemoragiile. Dar exista riscul ca aceste masuri preventive endoscopice sa treaca n extrema cealalta si sa provoace ele hemoragiile esofagiene. De aceea este mai nteleapta strategia de a preveni spargerea varicelor esofagiene prin medicamente.

SFATURI

INFECTII. Microbiologul Stanley Kalkow, de la Stanford University School of Medicine (SUA), afirma ca infectiile virale si bacteriene obliga sistemul imunitar sa lupte si astfel sa fie mai rezistent n fata bolilor. „Infectiile se transmit foarte usor de la o persoana la alta, nsa nu toti cei infectati se mbolnavesc. Un exemplu n acest sens este bacteria Helicobacter pylori, implicata n aparitia ulcerului gastric. Aproximativ 80% din populatia globului este infectata cu aceasta bacterie, nsa cazurile de ulcer sunt mult mai putine“, arata Stanley Kalkow. MIGRENE. Femeile care iau pilule contraceptive sufera de migrena mai des decAt cele care nu iau asemenea pastile. La aceasta concluzie au ajuns cercetatorii de la Centrul national de studiu al migrenei de la Trodheim (Norvegia). Dupa parerea acestora, durerile de cap sunt legate de variatiile nivelului estrogenilor (hormoni sexuali feminini). Contraceptivele sunt unul dintre factorii care favorizeaza aceste variatii – pilulele cresc nivelul estrogenilor tot timpul lunii, apoi acest nivel scade brusc la nceputul menstruatiei. ALERGII. La persoanele care sunt foarte deprimate, riscurile de a deveni alergice cresc cu 50%, n timp ce la cele care sufera de anxietate, aceste riscuri sunt de 22%. Aceasta este concluzia echipei de cercetatori condusa de dr. Renee Goodwin, epidemiolog la Universitatea Columbia, New York. Pentru a ajunge la aceste rezultate, specialistii au monitorizat mai mult de 3.000 de adulti, cu vArste ntre 24 si 74 de ani. Ei au fost interesati, pe de-o parte, daca subiectii sufereau de depresie si de anxietate, iar pe de alta daca erau alergici. Rezultatele au aratat ca depresia si anxietatea conduc la depresie.