x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Inima, la galop

01 Noi 2005   •   00:00
SANATATEA ADULTULUI
Sunt oameni care pleaca nemultumiti de la cardiolog, pentru ca acesta nu le-a scris nici o reteta cu medicamente si ei venisera cu inima batand in mare viteza. Cum sa le spuna medicul ca n-au motive de impacientare, cand sunt in pline palpitatii si inima se framanta ca o pasare speriata? Ei bine, medicina a demonstrat ca multi oameni, aproape toti, au una-doua extrasistole pe zi.

Extrasistola este o bataie in plus aparuta inainte de momentul normal in care trebuie sa se manifeste, bataie in plus urmata de o pauza. Multi oameni sesizeaza pauza in bataia inimii si, daca aceste extrasistole se inregistreaza pe o inima normala, situatia nu cere nici un fel de terapie.

De altfel, americanii au facut un studiu pe 2.000 de studenti la Medicina aflati in sesiunea de examene si toti aveau extrasistole.

Fibrilatia atriala


Doctorul Gabriel Tatu Chitoiu, medic primar cardiolog la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca, explica fibrilatia atriala si alte tulburari de ritm. Cand o inima bate prea repede, ea se afla in tahiaritmie, daca ea bate prea incet, fenomenul se numeste brahiaritmie. Ambele stari au ca efect o scadere a debitului de sange pompat de inima care nu mai ajunge in cantitate suficienta la creier si in alte zone ale organismului omenesc.

Exista tahicardia paroxistica in care stimulii de inima emit cam 140 de semnale pe minut. Daca acest galop se manifesta in atrii, este vorba despre tahicardie paroxistica atriala, daca se manifesta in etajul de jos, este vorba despre tahicardie paroxistica ventriculara. Cand stimulii ce determina batai ale inimii sunt numerosi, 220-250 de stimuli/minut, este vorba despre flatter atrial sau in compartimentele de jos flatter ventricular.

Cele mai multe batai se inregistreaza in fibrilatii, 400-600 batai/minut. Daca cele 400-600 de batai/minut cuprind ventriculul, acesta se misca precum intr-o viermuiala, nu mai este vorba despre pompaj de sange, si este o catastrofa. Ventriculul se contracta rapid la 400-600 de batai/minut, nu mai pompeaza sange si bolnavul intra in stop cardiac.

Daca fibrilatia de 400-600 de batai/minut se localizeaza in atrii, nu e chiar o catastrofa, fiindca nodul dintre atrii si ventricule pe post de director adjunct mai filtreaza din acest ritm rapid, asa ca in ventricule ajung doar 120-130 de batai/minut, ceea ce se aseamana cu contractiile unei inimi la un om care a urcat cateva etaje pe jos.

Anticoagulante


Oamenii cu fibrilatia atriala traiesc mult, cu conditia de a urma constiincios tratamentul.

O fibrilatie atriala aparuta recent de 24-48 de ore se poate aduce la un ritm normal cardiac cu medicamente sau cu soc electric.

Apoi, bolnavul ia medicamente o lunga perioada, pentru a preveni revenirea fibrilatiei atriale. Exista oameni care nu pot fi readusi la ritm normal cardiac si raman in fibrilatie atriala saptamani sau chiar ani la rand.

Ei sunt tratati cu medicamente pentru fibrilatie atriala permanenta care ajuta nodul dintre atrii si ventricule sa scada numarul de batai de la 400-600 in atrii la 120 sau chiar 70-80 de batai in ventricul.

Insa in aceasta situatie poate aparea pericolul ca sangele care stagneaza in atrii sa formeze cheaguri ce pornesc spre creier. Tocmai de aceea, acesti oameni ramasi in fibrilatie atriala permanenta trebuie sa urmeze un tratament anticoagulant toata viata.

Din timp in timp, ei trebuie sa-si faca o analiza care sa arate factorul de coagulare, pentru a nu cadea in extrema cealalta cand sangele sa aiba coagularea prea mica si sa se declanseze hemoragii.

SFATUL MEDICULUI

Cei care sunt in tulburari de ritm trebuie oricum sa se prezinte la cardiolog si, daca in urma investigatiilor se stabileste ca inima lor este sanatoasa, pacientii respectivi nu vor primi nici un tratament pentru aceste tulburari de ritm.
Daca insa fibrilatia sau alte tulburari de ritm se inregistreaza pe o inima deja cu alte afectiuni cardiace, se impune una din terapiile mentionate mai sus.

MEDICAMENTE. Trombostopul si sintromul sunt medicamente anticoagulante pentru fibrilatia atriala. Deci fibrilatia atriala poate fi controlata, dar depinde pe ce inima se instaleaza ea. Fibrilatia atriala complica lucrurile daca inimile sunt bolnave, au suferit un infarct sau boli ale valvelor. Incercand o comparatie pentru aceste inimi ce alearga prea repede, una este sa dai bice unui cal puternic si alta e sa dai bice unui cal costeliv.

TRATAMENT. Alte medicamente care ajuta acel nod dintre atrii si ventricule pe post de director adjunct sa filtreze ritmul prea mare de contractii din atrii, astfel ca ventriculele sa se contracte mai putin, sunt: digitala, betablocantele din familia propanolon si medicamentele blocante de calciu. Cand presedintele Reagen a facut o fibrilatie in timp ce isi facea alergarea zilnica, a fost tratat cu medicamente asemanatoare dioxinului si propanolonului, iar in cea de-a doua zi i s-a aplicat si un soc electric, pentru a readuce ritmul inimii la normal. Cu alte cuvinte, a fost tratat cam cum este tratat un om in fibrilatie la Bucuresti.
×