La graniţa dintre viaţă şi moarte

Oameni accidentaţi. Victime ale unor catastrofe. Pacienţi aflaţi in comă, alţii care au suferit un infarct. Gravide in stare critică.

Oameni accidentaţi. Victime ale unor catastrofe. Pacienţi aflaţi in comă, alţii care au suferit un infarct. Gravide in stare critică. Consumatori de alcool sau de droguri. Oameni aflaţi la graniţa dintre viaţă şi moarte ajung zi de zi la camerele de gardă ale spitalelor de urgenţă. Pentru medicii de la urgenţă stresul de la camera de gardă reprezintă un mod de viaţă. In timpul unei gărzi de 24 de ore se confruntă cu cazuri pe care alţii nu le văd poate intr-o viaţă. Momentele de incordare pentru a salva viaţa unui om, responsabilitatea de a-şi asuma riscul unor manevre medicale, bucuria in faţa unui pacient revenit la viaţă, dar şi tristeţea in faţa morţii... Sunt stări care ii fac pe medici să afirme că medicina de urgenţă este cea mai solicitantă specializare. "In timpul gărzii, medicul nu-şi permite să se relaxeze, este in permanenţă concentrat asupra pacienţilor pe care ii monitorizează şi asupra celor care sosesc in stare critică. Uzura psihică este foarte mare in cazul medicilor de la urgenţă", afirmă asistent universitar doctor Ana Maria Trandafir, purtător de cuvănt al Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB) şi medic primar chirurgie plastică.

Ora de aur

Medicina de urgenţă este o specializare complexă pentru că include cunoştinţe din toate celelalte domenii medicale. La camera de gardă se prezintă pacienţi cu tot felul de afecţiuni. Medicul de la urgenţă trebuie să ii asigure pacientului funcţiile vitale, să depisteze ce afecţiune ii ameninţă viaţa, să stabilizeze starea pacientului şi să il trateze pănă ajunge la secţia corespunzătoare. Dr Silvia Nica, medic primar medicină de urgenţă la SUUB, spune că in domeniul său există un concept fundamental al timpului de acţiune: primele 10 minute de la preluarea pacientului sunt catalogate "minutele de platină", iar ora următoare este "ora de aur". "Ora de aur" este cea mai favorabilă pentru intervenţii, oră ce nu trebuie irosită pentru a creşte şansa de supravieţuire a pacientului. In departamentul de urgenţă al unui spital tensiunea este permanentă. Această acţiune la cote maxime a atras şi realizatorii de film. Cine nu işi aminteşte de serialul anilor ’90, "Spitalul de urgenţă", pe care milioane de telespectatori din lumea intreagă l-au urmărit cu sufletul la gură. Iar recent tema a fost reluată in "Anatomia lui Grey" şi in serialul romănesc "La urgenţă", filmat chiar la SUUB.

Filme. De ce au succes seriale de tipul "Spitalul de Urgenţă" sau "Anatomia lui Grey"? Pentru că oamenii sunt atraşi de acţiune, dramatism, de faptul că se pot regăsi pe ei inşişi sau apropiaţii in situaţiile critice de la camera de gardă.

Romania. Medicina de urgenţă, in modul in care este practicată in prezent, este o specializare "tănără" in Romănia. In anul 1993 s-a infiinţat specializarea in medicina de urgenţă. Atunci s-au format echipe de medici tineri, care treptat reuşesc să ridice medicina de urgenţă la standarde internaţionale.

Rezultatele. In ţara noastră, mortalitatea la camera de gardă a scăzut considerabil, se realizează un triaj corect al pacienţilor, se căştigă un timp preţios pentru salvarea lor, se degrevează celelalte specializări medicale. Din păcate, acum in ţara noastră există un deficit de medici de urgenţă, pentru că mulţi pleacă in străinătate sau se orientează spre alte domenii.