Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Instituţie prestigioasă aflată sub administrarea Academiei Române, Spitalul "Elias" este unul dintre bunele spitale universitare şi printre cele mai solicitate spitale de urgenţă din Bucureşti. Aici sunt aduse de urgenţă multe dintre victimele accidentelor rutiere de pe DN 1, dar şi alte cazuri critice din comunele SAI. De altfel, peste 50% dintre pacienţii admişi în spital sunt internări de urgenţă.
Într-un spital de urgenţă, toate clinicile şi secţiile sunt importante. Dar "creierul" este reprezentat de Unitatea de Primire-Urgenţe (UPU) şi de Clinica de Anestezie Terapie Intensivă (ATI). Unitatea Primire-Urgenţe, una dintre cele mai moderne din Bucureşti, a fost dată în folosinţă într-o locaţie nouă anul trecut. Clinica ATI este una dintre cele mai moderne şi performante secţii de profil şi a fost dată în folosinţă într-o nouă locaţie anul trecut. "Am avut şansa că am preluat un spaţiu pe care
l-am modulat potrivit exigenţelor europene. Clinica beneficiază de circuite complet separate: pacienţii pot fi izolaţi la nevoie, saloanele pot fi sterilizate prin rotaţie, săptămânal. Efectul: rata de infecţii nosocomiale a scăzut foarte mult (la cca 3%), dar mai avem până la 1%, aşa cum este raportat în spitale din Suedia sau Danemarca", precizează profesor doctor Şerban Marinescu.
Clinica ATI, coordonată de prof. dr Şerban Marinescu, are 30 de paturi: 18 paturi de terapie intensivă cu echipamente moderne de monitorizare şi tehnici de suport respirator, cardiovascular, renal etc. şi 12 paturi de terapie intermediară, plasate chiar lângă sălile de operaţie. "Înainte, toţi bolnavii operaţi erau duşi la terapie intensivă chiar dacă nu toţi aveau nevoie. În prezent, un pacient cu operaţie de colecist, de ulcer sau chiar de colon poate merge în unitatea de terapie intermediară, unde rămâne de la câteva ore la una-două zile, în funcţie de complexitatea operaţiei, ceea ce reprezintă un avantaj atât pentru pacient, cât şi pentru spital", spune profesorul Şerban Marinescu.
La clinica ATI, majoritatea personalului medical este nou angajat şi foarte bine pregătit profesional. De altfel, în prezent doar cca 5% dintre medicii angajaţi au lucrat aici înainte de 1989.
"Şi pentru anul acesta pregătim mai multe inaugurări. În curând vor fi date în folosinţă două noi săli de operaţie modulate şi dotate cu echipamente moderne. Vom rezolva astfel problemele secţiilor de neurochirurgie şi ortopedie, care în prezent au doar câte o singură sală. De altfel, ne-am propus ca anul acesta să aducem la standarde europene toate sălile de operaţie din spital", spune profesorul Marinescu.
Un nou drog
"Elias" este printre primele spitale unde a fost folosit un nou drog anestezic, un nou reversant al blocului neuromuscular. Este vorba despre bridion, drog care a fost prezentat pentru prima dată în ţară la Congresul Naţional ATI din 13-17 mai. "Avem posibilitatea acum să-i trezim mai rapid pe pacienţii noştri în condiţii de siguranţă mai mare şi de confort."
Ce lipseşte?
L-am întrebat pe profesorul Şerban Marinescu unde este Spitalul "Elias" în comparaţie cu celelalte spitale europene. "Am un contract cu Academia Română pe patru ani. Vreau să cred că, la finalul acestui contract, peste doi ani, spitalul va fi la nivel de compatibilitate cu unul european. «Elias» este spital universitar, are 22 de departamente, dintre care 12 sunt secţii clinice ale UMF Bucureşti. Şefii de clinică sunt profesori sau conferenţiari, personalităţi recunoscute în lumea medicală, iar personalul medical este bine pregătit. În ultimii doi ani, a fost posibilă aducerea de aparatură şi echipamente medicale de performanţă (medicina de performanţă fără echipamente de vârf nu se poate), care au costat aproximativ 5 milioane de euro. Din păcate, nu vă pot spune nimic despre un plan investiţional pe următoarea perioadă. Avem o estimare exactă a nevoilor de echipamente, dar deocamdată nu avem un buget etapizat pe o perioadă mai lungă", punctează managerul spitalului. O altă "durere" la Elias este imposibilitatea amenajării spaţiilor hoteliere la standarde moderne. Se lucrează permanent, dar practic trebuie schimbat totul, şi aceasta necesită o sumă mare de bani.
Luat în ansamblu, sistemul de sănătate este un sector strategic, care trebuie să angajeze hotărât toată clasa politică. "Este nevoie de resurse financiare, resurse umane, proiecte de lungă durată cu programe valide şi criterii de performanţă. Numai aşa poate fi reformat sistemul medical. La nivel de spital, în mare măsură, funcţionarea eficientă depinde de echipa managerială, nu doar de calitatea personalului medical", consideră profesorul Marinescu.
Revenind la "Elias", rezultatele îl îndreptăţesc pe manager să privească cu încredere spre viitor. Un studiu făcut de o echipă britanică specializată, care a evaluat mai multe spitale din Bucureşti, a arătat că "Elias" este în frunte, astfel încât profesorul Marinescu nu poate fi decât mândru de rezultatele medicilor de aici şi de echipa managerială.
ISTORIE ŞI PREZENT. În 1938, când la conducere era prof. dr Dan Danielopolu, Spitalul "Elias" avea 200 de paturi şi era unul dintre cele mai bine utilate spitale din Europa. În 2009, când la conducere este prof. dr Şerban Marinescu, şeful Societăţii Române de Anestezie Terapie Intensivă, Spitalul Universitar de Urgenţă (SUU) "Elias" are 733 de paturi şi câteva secţii comparabile cu cele din spitale mari, europene.
