"Şi noi ce mâncăm? Noua ordine alimentară" este titlul volumului semnat de profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, apărut la Editura Coreus Publishing. La finalul acestei lucrări, cititorul are şansa să afirme cu date concrete: "A mânca nu e ceva simplu. Este un act responsabil".
La lansarea lucrării, reputatul profesor a anunţat că deja a elaborat şi cel de-al doilea volum programat să apară în luna martie. "De o viaţă lucrez la aceste volume", care îşi propun să răspundă noianului de întrebări care ne obsedează: de ce bunicii duceau o viaţă mai sănătoasă, cum am devenit sclavii propriilor noastre papile gustative sau cât de sănătoase sunt alimentele tradiţionale sau ecologice", mărturiseşte autorul. Lucrarea nu se limitează la a ne învaţa să ne alegem mâncarea, ci "serveşte" cititorului inclusiv principiile unui stil de viaţă echilibrat, respectând atât latura ecologică, cât şi pe cea spirituală. Profesorul Mencinicopschi este de părere că românii, ca şi alte popoare, au dreptul la o cultură nutriţională cu ajutorul căreia să facă faţă bombardamentului de informaţii eronate cum sunt: alimente-minune, diete miraculoase de slăbit... Sau reclame mincinoase şi periculoase cum este, de exemplu, cea la margarină, un aliment extrem de nociv, mai ales pentru copii. Una dintre consecinţele lipsei de cultură nutriţională este eşecul programului "cornul şi laptele" derulat în şcoli. Autorul este preocupat ca un număr cât mai mare dintre cititori să înţeleagă că un aliment de calitate trebuie să aibă gust, valoare nutriţională şi, foarte important, să nu ne pună sănătatea în pericol. Şi totuşi, rapoartele despre starea de sănătate a populaţiei arată că adolescenţii sunt obezi şi bolnavi, că sindromul metabolic se declanşează de la 20 de ani, că poţi face accident vascular cerebral sau stop cardiac de la 30, 40 de ani, că suferim de diabet, colesterol mărit, osteoartrite, boli hepato-renale, cancere etc. Pentru a stopa acest val de nenorociri e timpul să aflăm unde am greşit. Pentru aceasta trebuie să ştim că sunt alimente biologice, alimente culturale şi alimente industriale. Alimentele biologice, cum sunt merele culese din pom, sunt din ce în ce mai rar pe masa noastră, locul lor fiind luat de alimentele culturale. "În această categorie intră, de exemplu, croissantul, care nu este cules din pom, ci preparat cu respectarea unor reţete, fără a şti care sunt principiile nutritive", spune prof. Mencinicopschi. De la alimentele culturale la cele industriale nu mai e decât un pas, ce-i drept fatal, dacă ţinem seama că, "pe glob, omul este singura fiinţă supraponderală sau obeză, consecinţă directă a faptului că a uitat să mai facă mişcare şi că mâncarea vine din natură, nu din supermarket", ne avertizează autorul.
Citește pe Antena3.ro