Un copil în vârstă de 9 ani intră în comă, după ce a fost operat la Spitalul "Grigore Alexandrescu" din Bucureşti. Ştirea a focalizat interesul mass-media şi toată lumea s-a grăbit să judece sau să arunce cu pietre. În toţi cei care îi îngrijesc pe micuţii pacienţi de la "Grigore Alexandrescu", dar mai ales în medicul care l-a operat pe copil. Dar faptul că băieţelul a decedat într-un spital din Viena nu l-a mai consemnat nimeni. Oare de ce? Pentru că nu s-a întâmplat această
nenorocire într-un spital din România?
Dar tragedia acestui episod mai ascunde şi alte realităţi ce se regăsesc nu doar la Spitalul "Grigore Alexandrescu", ci în majoritatea spitalelor: lipsa de personal medical şi numărul din ce în ce mai mare de pacienţi.
Profesorul doctor Dan Mircea Enescu, managerul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu", spune că, într-adevăr, cazul copilului operat şi care a intrat în comă este o tragedie. Dar pentru ca astfel de situaţii să nu se mai repete este nevoie de mai multă implicare a autorităţilor.
Pentru că, aşa cum era de aşteptat, şi la "Alexandrescu" criza financiară îşi arată colţii. Şi a atacat în punctul cel mai sensibil: copiii bolnavi. Astfel, numărul cadrelor medicale se micşorează pe zi ce trece, ajungând în prezent la 66 de medici angajaţi, ajutaţi de 43 din afara spitalului, care efectuează gărzi. Aceşti medici împreună cu asistentele au făcut faţă unui număr de 15.645 de internări, 27.628 de cazuri la camera de gardă şi 7.838 de cazuri la UPU doar în primele şase luni ale anului 2010. Mortalitatea oficială a spitalului este de 0,22%.
O altă realitate care afectează actul medical este faptul că mulţi medici din provincie, dar şi medici de familie în special din Bucureşti nu mai asigură asistenţă medicală micuţilor în timpul week-end-ului. Astfel, spre sfârşitul săptămânii creşte foarte mult presiunea asupra medicilor de la "Alexandrescu", obligaţi să efectueze chiar sute de consultaţii. "Spitalul se transformă, practic, din unitate de urgenţă în dispensar de familie. Şi atunci, medicii noştri, în loc să se ocupe de cazurile de urgenţă sau de copiii internaţi, sunt nevoiţi să acorde asistenţă cazurilor uşoare. În condiţiile în care populaţia Bucureştiului a crescut, numărul spitalelor pentru copii a scăzut. Mai mult, medicii de la diverse spitale din provincie aleg să trimită cazurile foarte grave la Bucureşti. Situaţia este explicată de faptul că, prin tradiţie, noi nu ne permitem să refuzăm nici un caz", ne declară profesor doctor Dumitru Orăşeanu, şeful Secţiei Pediatrie 3 Pediatrie Abdominală şi Pulmonară.
"De asemenea, există şi părinţi din provincie care, atraşi de renumele medicilor şi al spitalului, aleg să vină cu micuţii la «Grigore Alexandrescu»", chiar dacă poate situaţia lor s-ar rezolva la unităţile medicale din localităţile de domiciliu. De aceea ajung micuţii să stea câte doi în pat, ca nişte pâinici."
Consultaţii cu bodyguard
Supraaglomerare există şi la Camera de gardă a spitalului, mai ales acum, vara. Şi pentru că mulţi părinţii se tem de caniculă, ei vin noaptea cu micuţii la medic. "Au existat nopţi cu 25 de cazuri. Dacă ieşi din spital la ora 22:00 şi treci prin faţa Camerei de gardă, nu ai loc să treci. O altă problemă este legată de vremea acordată consultaţiilor. Mulţi părinţi se plictisesc să aştepte pe holuri şi fac scandal. Dacă ar fi doar situaţii de violenţă verbală, ar mai fi cum ar mai fi, dar există situaţii în care aparţinătorii atacă medicii sau asistentele.
De aceea, în perioada nopţii, consultaţiile se efectuează având grijă ca agentul de pază să fie la uşă, pregătit pentru orice situaţie", a mai declarat profesorul Orăşeanu.