Nervii dau peste cap tubul digestiv

Uneori oamenii sufera de o veritabila brambureala aparuta in functionarea tubului digestiv, tot felul de simptome deranjante fara ca sa existe vreo motivatie organica. Adica, stomacul nu e ros de vreun ulcer, in tubul digestiv n-a aparut vreo tumora, nu se constata procese inflamatorii numite colite. Totusi sistemul digestiv este dat peste cap. Aceste suferinte care nu sunt generate de leziuni organice se numesc tulburari functionale. Exista legaturi stranse intre sistemul nervos central, adica intre nucleii din maduva spinarii si nucleii din baza bulbului cerebral si sistemul nervos central, adica neuronii si fibrele nervoase ce se gasesc in tubul digestiv.

SINDROMUL DISPEPTIC FUNCTIONAL

Astfel, stresul, emotiile pozitive sau negative, panica, starea de tensiune se pot repercuta in reglarea fina a aparatului digestiv si apare sindromul dispeptic functional. In popor deja se stie ca acestea se pot numi tulburari neurovegetative. Iata un exemplu, si anume sindromul de tipul ulceros, cand apar dureri intre mese ca la un bolnav de ulcer, dar nu exista leziuni, adica ulceratii, inflamatii sau tumori. Pe baza dereglarii sistemului nervos se strica si functiile tubului digestiv. Apar tulburari ale functiilor principale ale tubului digestiv cum ar fi: functia motorie, adica cea care prin musculatura neteda face sa circule bolul alimentar si fecalele din tubul digestiv. Tot prin intermediul sistemului nervos se deregleaza si functia de sensibilitate, terminatiile nervoase provoaca deranj in senzatiile dureroase din tubul digestiv, in senzatiile de destindere din tubul digestiv, in senzatiile de aciditate sau alcalinitate. Tot sistemul nervos deregleaza functia secretorie, de exemplu, glandele din stomac care secreta acid clorhidric si o enzima ce digera proteinele sunt date peste cap.

SPASM ESOFAGIAN

Tulburari neurovegetative, adica functionale, apar si in esofag in asa-zisul spasm esofagian. Se produce o contractie a musculaturii netede a esofagului si omul nu poate cateodata sa inghita alimente, nici macar apa. Aceste spasme ivindu-se capricios din cand in cand fara sa existe vreo tumora pe esofag. Tulburari functionale stau la baza si a aparitiei stomacului hiperkinetic, adica stomacul nu mai are contractii suficiente, el doar se destinde si apare senzatia de saturare precoce.

Dar cea mai des intalnita tulburare functionala digestiva este colonul iritabil. O treime din pacientii care se prezinta in sectiile de gastroenterologie au colon iritabil. Si 5% din consultatiile medicilor de familie descopera tot sindromul colonului iritabil. Fara sa existe vreo informatie (colita), fara sa fi aparut tumori sau polipi sunt afectate tulburarile colonului atat ca motilitate, cat si ca senzorial sau secretor. Sistemul nervos este cel care imprima la unii fie o motilitate scazuta ce duce la constipatie, fie o motilitate rapida a intestinului care produce diaree, ca sa nu mai amintim ca exista suferinzi cu alternanta ale celor doua stari, constipatie 2-3 zile, urmata de diaree.

COLONUL IRITABIL

Care sunt simptomele colonului iritabil? Apare o durere abdominala in jurul ombilicului sau sub acesta. Uneori durerea iradiaza in dreapta, in stanga sau anal. Durerea abdominala apare cu cateva momente inainte de scaun si apoi dispare. O treime din cei cu colon iritabil sufera de constipatie avand scaune tari care ranesc anusul, alta treime au o diaree cu 3-4 scaune in special dimineata, ele devenind din ce in ce mai apoase. Diareea este insotita de dureri si de senzatia de defecatie incompleta. Scaunele contin multe mucozitati albe, iar suferindul de sindrom al colonului iritabil se plange de balonari.

Neplacerile din colonul iritabil apar in functie de starea emotionala, in preajma examenului, elevii sau studentii mai timizi, mai sensibili fug la wc. Niciodata simptomele de colon iritabil nu apar in timpul noptii. Neplacerile intestinului gros iritabil se manifesta doar in timpul zilei.

SEMN DE ALARMA. Cand semnele de colon iritabil apar si noaptea este un semn de alarma, iar daca se pierde sange in scaun diagnosticul de colon iritabil e pus sub semnul intrebarii, fiind necesare analize mai detaliate ca nu cumva sa fie vorba de un cancer rectocolonic. Simptomul de colon iritabil trebuie sa apara cel putin 3 luni in cursul unui an ca sa fie stabilit un astfel de diagnostic. Daca suferinte de colon iritabil apar la oameni de peste 55 de ani, trebuie facute toate investigatiile, in special o colonoscopie pe intreg parcursul intestinului gros, pentru a inlatura posibilitatea unor boli grave cum ar fi cancerul de colon. MEDICAMENTE. In cazul unor dureri mari de abdomen se prescriu medicamente antispastice de genul scobutil sau probantin. Avand in vedere influenta stresului si starilor emotionale, medicul trebuie sa recomande si tranchilizante usoare. Tot in randul tulburarilor functionale digestive se incadreaza si acea intoleranta a unora la lactoza din lapte. Ei nu au sindromul colonului iritabil, sufera de un deficit de lactaza, acea enzima care are rolul de a digera laptele. Cei cu aceasta intoleranta la lactoza trebuie sa se fereasca de lapte. SLABIT. Niciodata sindromul de colon iritabil nu se insoteste de o pierdere in greutate, daca omul slabeste fara vreun motiv este suspect de cancer la colon. Bolnavii de colon iritabil trebuie sa-si adapteze regimul dietetic situatiei. Cei cu diaree trebuie sa evite dulciurile concentrate, cei constipati e bine sa manance multe vegetale bogate in fibre care usureaza tranzitul intestinal.