O nouă inimă artificială

Inima artificială creată de profesorul francez Alain Carpentier oferă speranţe pentru mii de pacienţi din lume care au nevoie de un transplant. Proteza, fabricată din ţesuturi de animale şi senzori electronici, va fi testată la om în doi ani şi jumătate. 

AVANTAJE. Prof. Carpentier recunoaşte că dispozitivul creat de el nu reprezintă o premieră. Însă el a reuşit să rezolve problema formării cheagurilor de sânge, care este întâlnită în cazul protezelor cardiace folosite până acum. În acest scop, prof. Carpentier a utilizat noi materiale biocompatibile obţinute din ţesuturi de animale tratate chimic. De altfel, profesorul a primit anul trecut Premiul Albert Lasker pentru crearea unor valve cardiace obţinute din cartilaje de animale. Acestea sunt deja utilizate cu succes în lumea întreagă. Al doilea avantaj al noii inimi artificiale este arhitectura specială a ventriculelor, concepută astfel încât proteza să funcţioneze asemenea inimii umane. Prof. Carpentier a lucrat la acest mecanism de funcţionare împreună cu prof. Jean-Luc Lagardère. Al treilea avantaj major îl reprezintă capacitatea inimii artificiale de a regla debitul sangvin şi ritmul cardiac în funcţie de nevoile pacientului (în repaus sau în picioare, în caz de efort). Acest lucru este posibil datorită unei baterii incluse în proteză, create în premieră de prof. Carpentier.

PROIECT. În maximum doi ani şi jumătate, noua inimă artificială ar putea fi utilizată în cazul pacienţilor care suferă de insuficienţă cardiacă. Deocamdată, transplantul de inimă este singura soluţie care le poate salva viaţa acestor pacienţi. Însă din cauza lipsei donatorilor de organe majoritatea îşi pierd viaţa în aşteptarea unei inimi compatibile. În prezent, inima artificială pusă la punct de profesorul Carpentier, în colaborare cu inginerii de la EADS (compania producătoare a avioanelor Airbus), a fost testată în mare secret pe animale (viţei şi oi).

Iunie 2000

Primul pacient din lume care a primit o inimă artificială permanentă a fost britanicul Peter Houghton, care suferea de insuficienţă cardiacă. Implantul a fost realizat în iunie 2000, când pacientul avea 68 de ani. Proteza – numită Javrik 2000 – avea rolul de a mări puterea fiecărei bătăi a inimii. Peter Houghton a supravieţuit cu ajutorul acestei proteze până în decembrie 2007.