Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Inspirat ca de obicei românul a scos acea zicere despre lucrurile foarte preţioase, despre iubitele cele mai adorate: "Mi-e dragă ca lumina ochilor". Cu alte cuvinte, a putea să priveşti lumea din jurul tău, a putea să vezi curcubeul, drumul, mama, caietul de note al copilului, emisiunea de la televiziune, a putea să citeşti o carte, toate astea sunt fericiri greu de evaluat.
Constaţi cât de preţioasă este vederea abia când ajungi să-ţi lipsească, abia când trebuie un binevoitor să te ia de mână şi să te treacă strada, abia când ai nevoie să-ţi pipăi cu bastonul alb drumul.
BOLI ALE VEDERII
Nu puţine sunt bolile de ochi care afectează vederea. Dintre acestea, cele mai serioase sunt glaucomul şi cataracta. În cazul cataractei, când se aşterne ceaţă peste vedere, soluţia este operaţia. Şi anume, cristalinul tulburat se înlocuieşte cu un cristalin artificial, care-ţi înapoiază o vedere bună. Glaucomul înseamnă creşterea presiunii în interiorul ochiului şi această apăsare pe nervul optic îl strică definitiv, ajungându-se la nevedere.
În cazul glaucomului, la o anumită fază, se recomandă un tratament cu picături, dar într-o etapă avansată a bolii trebuie să intervină chirurgul cu o operaţie care, din păcate, nu-ţi redă privirea de altădată, ci doar ţi-o conservă pe cea existentă, frânând procesul de orbire.
GLAUCOM SAU APA NEAGRĂ
Explică intervenţiile chirurgicale în aceste boli col. dr Gheorghe Anghel, şeful Clinicii de oftalmologie de la Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central. Cel mai frecvent glaucom, din păcate, nu dă semne. Şi, spre deosebire de criza de glaucom, cea care e însoţită de dureri teribile, acest glaucom obişnuit se descoperă întâmplător. În popor, glaucomul este numit apă neagră, adică orbire. Este o boală a nervului optic, care este distrus de creşterea tensiunii în ochi. Boala evoluează insidios.
Şi în final duce la orbire. Retina e ca placa fotografică a unui aparat de luat vederi. Pe suprafaţa retinei există o mulţime de celule vizuale, fiecare dintre acestea având un firişor de nerv care se reuneşte cu altele şi formează nervul optic. Este ca un cablu cu multe sârmuliţe subţiri numite liţe. Glaucomul este o întrerupere a acelor firişoare de nervi şi distrugerea lor, astfel că imaginile nu mai sunt trimise la creier. Apar pete negre numite scotoame, care se măresc până la nevedere. Presiunea mare în ochi strangulază aceste firişoare nervoase.
Dar aceasta nu este singura acţiune rea. Mai au loc şi procese chimice nefavorabile, mai apar şi deficienţe de hrănire cu sânge a nervului optic. Când dispar aceste fibre de nerv optic, dispare şi zona de retină care vede, semnul fiind punctele negre.
TERAPIE
Glaucomul primitiv este fără o cauză şi apare după o anume vârstă. El trebuie depistat în stadii nu atât de avansate, când încă se poate interveni. Glaucomul secundar derivă din alte boli. Cu alte cuvinte, presiunea în ochi creşte din pricina unei cataracte avansate. Operarea cataractei scade tensiunea din ochi şi ochiul este salvat.
Cum creşte presiunea în interiorul ochiului? Se formează prea mult lichid cristalin ca apa, un lichid clar, care este umorul apos. Acest umor apos iese printr-un unghi al ochiului. Dacă acel unghi ocular nu mai este permeabil, nu se mai evacuează plusul de umor apos, creşte presiunea intraoculară şi sunt strivite acele firişoare nervoase care însumate alcătuiesc nervul optic.
O investigare a fundului de ochi şi stabilirea câmpului vizual descoperă boala glaucom. Care sunt ţintele terapiei în glaucom? Să se scadă cantitatea de umor apos, ca să fie micşorată presiunea mare din ochi. Altă miză a terapiei este să crească posibilitatea de evacuare a surplusului de umor apos. Există picături care pot acţiona în favoarea ambelor acţiuni de mai sus. Bolnavul trebuie să pună conştiincios picăturile în ochi la orele fixate.
Picăturile din clasa betablocantelor, de tipul propanolonului, recomandat şi în bolile de inimă, micşorează producerea de umor apos în exces. Alte picături inhibă fabricarea unei enzime care conduce la apariţia de umor apos. Alte medicamente găsesc altă cale de eliminare a umorului suplimentar, o altă cale decât unghiul iridocornean. Acestea din urmă sunt derivate din prostaglandină şi se pun rar, o picătură seara. Un alt tratament este cu laser aplicat pe zona blocată a unghiului iridocornean destinat evacuării de umor apos.
În acest unghi al ochiului, există un fel de plasă. Ochiurile ei se înfundă cu sânge şi cu alte substanţe. Se îngustează ochiurile acestei plase, împiedicând scurgerea umorului apos. Cu ajutorul laserului, se lărgesc ochiurile acestei plase şi se înlesneşte eliminarea umorului apos prin unghiul optic. Când irisul blochează acest unghi de scurgere din ochi se intervine chirurgical.
CATARACTA
Cataracta este înceţoşarea vederii, este tulburarea din cristalin. Ochiul are două feluri de lentile. O cornee precum o sticlă de ceas cu aceeaşi dioptrie. Dar şi o a doua lentilă, care este cristalinul, care îşi schimbă puterea de refracţie, reuşind să vedem la distanţă şi de aproape. Cristalinul, la unii oameni, devine rigid, apare o opacifiere şi se modifică transparenţa cristalinului. Când lentila numită cristalin a căpătat o rigiditate şi şi-a stricat transparenţa, acest cristalin trebuie înlocuit.
Cataracta apare, de regulă, la persoane peste 60 de ani. Cataracta apare cu un fenomen de miopie, iar seara omul cu cataractă vede farurile maşinilor ca o lumină ce se împrăştie, ca o lumină cu scântei, ca o explozie de lumină. Este împiedicată vederea la distanţă. Dar cei cu cataractă purtători de lentile cu plus la un moment dat nu mai au nevoie de ochelari la citit, fiindcă miopia a scăzut din numărul dioptriilor cu plus. Cristalinul are un înveliş, o capsulă şi un conţinut.
La început, se extrăgea tot cristalinul, cu capsulă cu tot, şi de aceea se lăsa să se "coacă" acea cataractă. Se cosea cristalinul artificial cu fire din tendonul cozii de şobolan. Azi, se aplică tehnica ultrasunetelor, pe care lumea greşit o denumeşte laser. Un vârf tăietor macină cristalinul şi-l absoarbe. Printr-o incizie mică, de 2,2 - 2,4 mm, se intră în cristalin, acest instrument de forma unui ac şi, după ce se lasă sacul şi se absoarbe cristalinul vechi, se injectează cristalinul artificial. Nu mai este nevoie de suturi şi operaţia durează puţin.
Citește pe Antena3.ro
