Vine frigul, vine gripa. Scenariul se repeta in fiecare an. Virusurile gripale fac inconjurul planetei, provoaca epidemii, determina milioane de imbolnaviri, sute de mii de decese si pagube de miliarde de dolari.
Inamici redutabili, virusurile gripale sunt imprevizibile si schimbatoare. Ele sufera frecvent mutatii genetice si oricand pot aparea noi variante capabile sa declanseze epidemii planetare sau pandemii. Asa s-a intamplat in 2009 cand a aparut noul virus gripal H1N1, care s-a format in organismul porcului. In acest caz, porcul a fost un creuzet, in care s-au combinat un virus gripal aviar cu unul uman si unul porcin. Astfel a luat nastere noul virus gripal H1N1 care a pus pe jar intreaga planeta prin declansarea pandemiei. Din fericire, H1N1 s-a dovedit un virus bland, care a provocat imbolnaviri usoare. Dar lumea inca nu a scapat de amenintarea pandemiei. Pentru ca virusul pandemic A/H1N1 continua sa circule si in actualul sezon gripal, alaturi de alte doua tulpini virale care au circulat si anul trecut: A/H3N2 si B.
Epidemii in sezonul rece
Doctor Viorel Alexandrescu, directorul Centrului National de Gripa din cadrul Institutului Cantacuzino, ne ofera informatii despre gripa sezoniera. Virusurile gripale declanseaza epidemii si se multiplica rapid in sezonul rece pentru ca ele sunt rezistente la frig (caldura le distruge). In ultimul timp, gripa are o evolutie epidemica rapida la nivelul planetei. Motivul: circulatia de persoane care a crescut enorm. Persoanele bolnave de gripa care circula de la un capat la altul al globului transmit gripa la distante foarte mari.
Potrivit Buletinului de Actualitati Saptamanale (4-10 septembrie 2011) al Centrului National de Gripa, gripa din sezonul 2011-2012 a aparut deja in Emisfera Nordica a globului. SUA au raportat recent patru cazuri umane de gripa provocate de virusul A/H3N2. Deocamdata, gripa nu a ajuns in Europa. De obicei, primele imbolnaviri de gripa se inregistreaza in vestul Europei in octombrie-noiembrie. La sfarsitul anului, virusurile gripale sunt asteptate si in tara noastra, ne-a declarat doctorul Viorel Alexandrescu.
Boala foarte contagioasa
Virusurile gripale nu sunt singurele care ne dau batai de cap in sezonul rece. Tot acum incep sa circule si sa se inmulteasca sute de virusuri respiratorii care ne provoaca binecunoscutele viroze de sezon. Dar gripa nu este o simpla viroza respiratorie. Gripa se manifesta diferit fata de banalele raceli si este mult mai severa decat o viroza respiratorie, putand cauza complicatii mortale. In functie de agresivitatea virusului si de starea de sanatate a persoanei afectate, gripa poate fi usoara (asemanatoare guturaiului), medie (evolutie obisnuita), grava (cu complicatii bronho-pulmonare, cardiace) sau maligna (deces fulminant - in doua zile).
Gripa este o boala foarte contagioasa, care se transmite cu usurinta prin tuse, stranut, vorbit sau contactul cu obiecte contaminate (batiste, prosoape, vesela). Dureaza doua-trei zile pana la aparitia primelor simptome de gripa (febra de 38-39 de grade Celsius, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, tuse, secretii nazale apoase). Boala se raspandeste extrem de rapid, mai ales in locurile aglomerate. Vremea rece si uscata favorizeaza supravietuirea mai indelungata a virusurilor gripale in afara organismului.
In sezonul rece, gripa poate imbolnavi orice persoana, indiferent de varsta (de la nou-nascuti si sugari la varstnici) sau de ocupatie (de la persoane active la pensionari). Dar cei mai vulnerabili in fata gripei sunt copiii, varstnicii si bolnavii cronici. Toti acestia pot suferi complicatii severe ale gripei.
Vaccinare
Vaccinarea antigripala este cea mai eficienta metoda de prevenire a gripei si a complicatiilor asociate acesteia. Vaccinul antigripal este recomandat tuturor persoanelor cu varsta peste 6 luni, care nu prezinta contraindicatii temporare sau absolute. Indicatii prioritare ale vaccinarii au insa persoanele cu risc crescut de imbolnaviri severe si deces: copiii cu varste intre 6 luni si 3 ani, gravidele, varstnicii peste 65 de ani, bolnavii cronici de orice varsta (cei cu boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, boli pulmonare, astm, diabet, boli renale severe, boli imunologice, cancer). Personalul medico-sanitar din spitale, cei care efectueaza asistenta medicala la domiciliu sau in centre de specialitate, membrii de familie ai persoanelor cu risc crescut au obligatia de a se vaccina impotriva gripei.
Conform recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, vaccinarea antigripala trebuie facuta cu o luna inaintea declansarii epidemiei, mai exact, in lunile octombrie-noiembrie. De ce? Pentru ca protectia conferita de vaccinul antigripal incepe dupa 7 zile de la administrare si este maxima la 21 de zile dupa imunizare.
Persoanele imunizate sunt protejate de gripa pe o perioada de 6 luni.
Protectie
Eficienta vaccinului este insa departe de a fi una perfecta. Adultii sanatosi sunt protejati in proportie de 85%-90%, varstnicii: 70%-75% (din cauza cantitatii mici de anticorpi), copiii de varsta mica: 60%-65% (din cauza imaturitatii sistemului imunitar). Asa se face ca unele persoane, desi sunt vaccinate, fac forme usoare de gripa, vaccinul asigurand totusi protectie fata de complicatii severe. Principalul atu al vaccinului antigripal, in cazul persoanelor cu risc crescut, este limitarea complicatiilor si deceselor. Cu certitudine insa, cu cat sunt mai multe persoane vaccinate contra gripei sezoniere, cu atat se reduce riscul de epidemie globala si al complicatiilor severe. Aceasta certitudine a facut ca, in ultimii doi ani, autoritatile din SUA sa instituie "vaccinarea universala contra gripei", adica vaccinarea in masa a populatiei cu varsta peste 6 luni. Daca anul trecut in SUA au fost administrate 175 de milioane de doze de vaccin antigripal, anul acesta autoritatile americane intentioneaza efectuarea a circa 240 de milioane de vaccinari. Pentru controlul epidemiei de gripa sezoniera, Organizatia Mondiala a Sanatatii, recomanda vaccinarea antigripala a peste 50% dintre persoanele cu risc crescut sau efectuarea a 150 de vaccinari la 1.000 de locuitori.
Contraindicatii si reactii adverse
Vaccinul antigripal este contraindicat temporar persoanelor cu boli febrile (respiratorii sau de alta natura) sau cu orice alte afectiuni acute. Nu pot face niciodata vaccinul antigripal persoanele cu alergii severe cunoscute la oua, carne de pasare, fulgi si pene, deoarece vaccinul este preparat pe oua de gaina embrionate. De asemenea, persoanele care au in antecedent reactii severe la vaccinare nu trebuie sa efectueze vaccinul antigripal.
Vaccinurile moderne determina efecte secundare rare si minore. Cele mai frecvente sunt reactiile locale (durere si inrosirea pielii la locul de injectare, care dispar rapid, in maximum 1-2 zile, fara nici un tratament). Foarte rar poate aparea febra (nu mult peste 38 de grade Celsius, care dispare la administrarea de antitermice uzuale). Tot rareori pot exista simptome generale asemanatoare celor date de gripa (dureri de cap, dureri articulare). Extrem de rar, un caz la 100.000 de persoane vaccinate, se inregistreaza efecte secundare grave precum paraliziile.
O idee falsa care circula despre vaccinul antigripal este aceea ca ar provoca gripa. Doctorul Viorel Alexandrescu ne asigura ca "niciodata vaccinul antigripal nu provoaca gripa, pentru ca virusurile ce intra in componenta lui sunt inactivate (nu sunt vii)".
Vaccinul antigripal nu protejeaza de alte raceli, de aceea persoanele imunizate se pot imbolnavi in sezonul rece de alte boli respiratorii.
TRATAMENT. In prezent exista medicamente antivirale care actioneaza impotriva virusului gripal, ajutand la vindecarea bolii, prevenirea complicatiilor sI deceselor. In tara noastra exista trei medicamente antivirale care se pot administra bolnavilor de gripa numai cu prescriptia medicului. Atentie! Gripa nu se trateaza cu antibiotice. Acestea nu previn sI nu au nici o actiune asupra virusurilor gripale. Antibioticele se folosesc numai in cazul complicatiilor bacteriene date de gripa si doar cu prescriptia medicului.
SFATURI. In afara de vaccinarea antigripala, trebuie sa punem in aplicare alte masuri care tin gripa la distanta. Sa evitam pe cat posibil locurile aglomerate (piete, mall-uri, sali de spectacole sau de sport), unde putem intra in contact cu persoane infectate. Sa nu folosim obiecte in comun cu persoanele bolnave de gripa. Sa amanam vizitarea persoanelor bolnave. Spalarea frecventa a mainilor este un gest care distruge virusurile gripale. Aerisirea locuintelor si a spatiilor de lucru si mentinerea in aceste incaperi a unei temperaturi de 20-21 de grade Celsius sunt alte masuri care ne feresc de imbolnaviri. Alimentatia bogata in fructe si legume, in special cele care au un continut ridicat de vitamina A si C, ne ajuta sa facem fata virozelor in sezonul rece.