x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Risc de infarct miocardic în primele două-patru săptămâni după instalarea frigului

Risc de infarct miocardic în primele două-patru săptămâni după instalarea frigului

de Dr Dana Tinică    |    06 Noi 2011   •   21:00
Risc de infarct miocardic în primele două-patru săptămâni după instalarea frigului

Sezonul rece este extrem de nefavo­ra­bil bolnavilor cardiaci! Studiile si -statisticile indica o frecventa mai mare a afectiunilor cardiace in pe­ri­oa­da de debut a sezonului rece. De asemenea, se inregistreaza o agravare a simptomatologiei acestor afectiuni.

Din cauza frigului creste fre­c­ven­ta, dar si gravitatea crizelor de angina pectorala, tensiunea arteriala are ten­din­ta de a fi mai ridicata si incidenta in­farctelor este mai mare.

Riscul de infarct este semnificativ in primele doua-patru saptamani dupa instalarea frigului si continua sa creasca pe masura ce temperaturile scad. Astfel, la fiecare scadere cu un grad Celsius a temperaturii exterioare, riscul de infarct miocardic creste cu 2%. Acesti bolnavi trebuie sa se protejeze impotriva efectelor frigului, sa isi adapteze activitatile si sa isi dozeze eforturile. Uneori este necesara si o ajustare sau o schimbare a tratamentului (care va fi facuta, desigur, de medicul curant).

In mod clasic, durerea cardiaca, in special cea din infarctul miocardic, este violenta, severa. Totusi, pe langa gradul personal de perceptie, exista si alte diferente notabile. Astfel, la batrani si diabetici, durerea este mai silentioasa. La femei, simptomele infarctului difera mult de cele clasice, durerea nefiind deseori pe primul plan. Pe de alta parte, exista factori de risc recunoscuti asociati bolii cardiace. De exemplu: obezitatea, hipercolesterolemia, fumatul, prezenta de cazuri de imbolnaviri cardiace in familie, o patologie specifica asociata (hipertensiunea arteriala sau diabet zaharat).

Totusi, un eveniment cardiac major se produce si in absenta acestora. Sunt importante atat caracterul durerii (care poate fi descrisa diferit: ca o senzatie de presiune, arsura, crampa, spasm, greutate, constrictie, intepatura, disconfort), dar si alte particularitati (durata, circumstan­te­le declansarii sau modalitatile de ameliorare), precum si simptomele asociate: febra, tuse, dispnee (respiratie dificila), greata, varsaturi, regurgitatii etc.

×
Subiecte în articol: sănătatea familiei