Sindromul ovarului polichistic

Ovarul polichistic este o maladie frecventă. Afectează 5%-10% dintre femei şi reprezintă una dintre principalele cauze de infertilitate. Boala are un tablou clinic bine definit şi expresiv. Cu toate acestea, în mod paradoxal, etiologia bolii nu este clară, implicând modificări hormonale la nivelul hipofizei (glanda situată intracranian care controlează activitatea celorlalte entităţi endocrine) şi la nivel ovarian.

Ovarul polichistic este o maladie frecventă. Afectează 5%-10% dintre femei şi reprezintă una dintre principalele cauze de infertilitate. Boala are un tablou clinic bine definit şi expresiv. Cu toate acestea, în mod paradoxal, etiologia bolii nu este clară, implicând modificări hormonale la nivelul hipofizei (glanda situată intracranian care controlează activitatea celorlalte entităţi endocrine) şi la nivel ovarian.

Infertilitate, cancer

Femeile care suferă de această boală prezintă cantităţi sporite de androgeni (hormoni masculini, dar sintetizaţi în mod normal în mici cantităţi şi de ovare), ceea ce induce cicluri anovulatorii şi dezorganizează activitatea ovarului şi a uterului. Consecinţele: infertilitate, dar şi un risc crescut de hemoragii uterine şi cancer la acest nivel. Boala se caracterizează şi prin niveluri ridicate de insulină, dar cu o creştere a rezistenţei periferice pentru utilizarea ei, ceea ce produce un sindrom metabolic periculos, cu obezitate, diabet, modificări lipidice. Acest sindrom metabolic poate avea în timp consecinţe dezastruoase pentru sănătate.

Aspectele clinice multiple ne arată importanţa decisivă a constelaţiei noastre hormonale. La nivel genital se produc menstruaţii neregulate, rare, mai puţine de opt anual sau la un interval mai mare de 35 de zile, lucru care se întâmplă chiar din adolescenţă, după debutul ciclului menstrual sau după mai mulţi ani, o dată cu semnele de virilizare şi cu creşterea în greutate. Ciclurile sunt des anovulatorii, ceea ce induce infertilitatea, precum şi apariţia unor chisturi ovariene, peste zece pe un ovar. Chisturile au de obicei de 2-6 mm, uneori mai mari, produse de foliculii ovarieni care nu s-au rupt pentru a elibera ovulul.

Masculinizare

Androgenii induc modificări fizice tipic masculine: hirsutism (apariţia unui surplus de păr pe faţă, piept, abdomen, spate, coapse), acnee şi alopecie (căderea părului), simptome extrem de deranjante pentru paciente.  Sindromul metabolic este reprezentat prin obezitate, diabet zaharat de tip II, HTA, steatoză hepatică, creşteri ale colesterolului, ale trigliceridelor, scăderi ale HDL (aşa-zisul colesterol  “bun”, cu efect protector pentru organism), ceea ce induce un risc cresut pentru afecţiunile cardiovasculare.

Tratament

Sindromul ovarelor polichistice nu are o cauză bine determinată, de aceea nu există un tratament etiologic. Terapia se adresează diferitelor simptome mai mari sau mai mici care perturbă viaţa bolnavei: infertilitate, regularizarea ciclului menstrual, ameliorarea tulburărilor metabolice, reducerea pilozităţii. Dacă pacienta îşi doreşte să rămână însărcinată, este indicat un tratament care stimulează ovulaţia. Dacă nu îşi doreşte acest lucru se preferă un tratament cu contraceptive orale în doze mici, care va reduce nivelul testosteronului şi va proteja mucoasa uterină de efectul bombardamentului estrogenic, care o predispune la hemoragii şi tumori.

Pentru diminuarea pilozităţii există antagonişti ai androgenilor, ce pot fi administraţi pe cale orală sau sub formă de creme, dar care sunt interzişi gravidelor sau femeilor care intenţionează să rămână însărcinate. De asemenea, există diferite procedee cosmetice, cum ar fi electroliza sau terapia cu laser. Un efect salutar în evoluţia bolii îl are scăderea în greutate, care reduce nivelul de insulină şi testosteron, rezistenţa la insulină şi poate consecutiv restabili ovulaţia. Pentru aceasta este necesar un regim dietetic şi un program riguros de exerciţii fizice.

 
INVESTIGAŢII. Diagnosticul ovarului polichistic este interdisciplinar, implicînd medicul ginecolog, endocrinologul şi specialistul în boli metabolice şi de nutriţie. La acestea se adaugă datele de laborator, adică dozări hormonale (pentru estrogeni, progesteron, testosteron, LH, FSH, prolactină etc.), precum şi determinări ale nivelurilor de glucoză, colesterol, trigliceride, dar şi rezultatele examenului ecografic, care arată prezenţa chisturilor ovariene, precum şi modificări uterine (un endometru subţire, fragil).