Nu mai scapi de răceală? Capul te doare şi mai tare, iar nasul îţi curge încontinuu? Medicamentele pe care le iei de o săptămână nu te ajută cu nimic? Este posibil ca banala răceală să se fi transformat în sinuzită.
Nu mai scapi de răceală? Capul te doare şi mai tare, iar nasul îţi curge încontinuu? Medicamentele pe care le iei de o săptămână nu te ajută cu nimic? Este posibil ca banala răceală să se fi transformat în sinuzită. Şi nici nu este de mirare, căci ne aflăm în sezonul sinuzitelor acute. În această perioadă, cu schimbări bruşte de temperatură, când organismul are o imunitate scăzută, căile respiratorii sunt mai vulnerabile în faţa virozelor. Astfel se deschide calea suprainfecării bacteriene şi a instalării sinuzitei.
Evoluţie şi simptome
Conferenţiar doctor Codruţ Sarafoleanu, şeful Clinicii ORL din cadrul Spitalului “Sfânta Maria”, defineşte rinosinuzita drept inflamaţia acută sau cronică a mucoasei care căptuşeşte sinusurile şi fosele nazale. Sinusurile sunt cavităţi localizate în jurul nărilor şi ochilor. Aceste mici orificii, cu diametrul de 2-3 milimetri, comunică cu fosele nazale şi se aerisesc o dată cu respiraţia. Totodată, secreţiile sinusale se elimină prin intermediul foselor nazale. Când mucoasa din interiorul foselor nazale şi sinusurilor se inflamează apare înfundarea nasului şi a sinusurilor. Atunci secreţiile se acumulează şi stagnează în sinusuri, favorizând dezvoltarea microbilor şi apariţia infecţiei sinusale.
Sinuzita acută apare ca o complicaţie a unei răceli. Dacă simptomele ce însoţesc răceala nu se ameliorează după cinci-şapte zile, ci dimpotrivă, se agravează, este foarte probabil să se declanşeze sinuzita. Pacientul cu suferinţă sinusală are febră şi stare generală proastă. El este chinuit de dureri la nivelul frunţii sau în regiunea facială (în funcţie de sinusul afectat), are nasul înfundat, cu secreţii purulente, abundente, urât mirositoare, însoţite uneori de firişoare de sânge. Alte simptome specifice sinuzitei sunt senzaţia de plenitudine a feţei, senzaţia de cap greu, dureri la aplecarea capului, scăderea capacităţii de concentrare. Orice viroză care se prelungeşte şi se asociază cu aceste simptome trebuie să trimită pacientul la un consult ORL.
Tratament corect
Sinuzita trebuie tratată cu seriozitate atât de pacient, cât şi de medic. Medicul ORL-ist este cel mai în măsură să stabilească diagnosticul de sinuzită şi tratamentul adecvat. Conform standardelor medicale actuale, sinuzita se tratează cu antibiotice ţintite, prescrise în funcţie de rezultatul antibiogramei. Potrivit conf. dr Codruţ Sarafoleanu, este esenţial ca tratamentul sinuzitei acute să dureze 10-14 zile, astfel încât să nu mai rămână microbi care să agreseze mucoasa din sinusuri. Totodată, antibioticul trebuie asociat cu medicamente antiinflamatoare şi descongestionante nazale (acestea nu se folosesc mai mult de zece zile, pentru că pot da dependenţă). În mod normal, simptomele sinuzitei acute încep să se amelioreze după trei-patru zile de tratament. De aceea, unii pacienţi sunt tentaţi să renunţe la antibiotic înainte de cele 10-14 zile recomandate de medic. Ei se expun însă unui mare risc, pentru că durata insuficientă a tratamentului favorizează cronicizarea sinuzitei.
În cazurile complicate, care nu cedează la tratamentul obişnuit, medicul ORL-ist poate recomanda puncţia pentru a drena sinusul afectat. În ciuda reticenţei pacienţilor faţă de această manevră invazivă, puncţia se dovedeşte salvatoare în cazul celor ameninţaţi de extinderea infecţiei. În ţara noastră se înregistrează cel mai mare număr de puncţii din Europa în cazul sinuzitei. Acest lucru se întâmplă din cauza neglijenţei pacienţilor, care fie se prezintă prea târziu la medic, fie apelează la automedicaţie.
“Având în vedere că sinusurile se află în vecinătatea globilor oculari şi la baza craniului există posibilitatea apariţiei unor complicaţii redutabile: tumefierea pleoapelor, obrajilor, infecţii orbitare (acumularea de puroi în orbită) care pot afecta vederea, meningite infecţioase de origine sinusală, tromboze infecţioase la nivelul unor vase de sânge din creier, abcese cerebrale”, avertizează conf. dr Codruţ Sarafoleanu.
Cronică
În condiţiile în care tratamentul sinuzitei acute este incomplet sau dacă pacientul prezintă anumiţi factori locali (deviaţii de sept, rinită hipertrofică, malformaţii anatomice ale sinusurilor, alergii respiratorii), suferinţa sinusală se cronicizează. Sinuzita cronică se manifestă prin simptome mai puţin zgomotoase: dureri difuze de cap, înfundarea pasageră a nasului, secreţii purulente, care uneori nu se pot sufla, ci se scurg din nas în gât. De menţionat că febra nu apare în acest tablou. Pacientul mai prezintă o tuse cronică, pusee frecvente de faringo-laringită, respiraţie urât mirositoare. Sinuzita cronică nu este agresivă, motiv pentru care pacientul neglijează aceste simptome. Problema este că, în timp, sinuzita determină o stare aproape permanentă de oboseală şi dificultăţi de concentrare.
Sinuzita cronică are nevoie de aproape o lună de tratament cu antibiotic (conform antibiogramei), asociat cu medicamente antiinflamatoare, spray-uri antiinflamatoare nazale, aerosoli.
Ştiaţi că
n Sinuzita cronică este cea mai frecventă boală cronică din sfera ORL. Ea generează cele mai mari costuri pentru tratamente cu antibiotice, zile de spitalizare şi concedii medicale.
n Un studiu realizat de profesorul Alexander Chester (Universitatea din Georgetown, SUA) demonstrează că oboseala cronică inexplicabilă este unul dintre simptomele sinuzitei cronice. Observaţiile arată că persoanele care suferă de oboseală cronică prezintă un risc de nouă ori mai mare de a avea
Sinuzită. Chiar dacă diagnosticul de sinuzită nu se aplică tuturor persoanelor care se prezintă la medic din cauza oboselii cronice, studiul sugerează că sinuzita cronică trebuie să fie luată în calcul la evaluarea medicală a pacientului.
n Sinuzitele cronice afectează preponderent bărbaţii. Sunt expuşi îndeosebi fumătorii şi bărbaţii care practică meserii ce presupun statul prelungit în frig, poluare, mediu toxic.