Există infarct şi la creier, când o arteră spre creier este astupată de un cheag care se formează la carotidele de la gât sau vine de la inimă. Infarctul cerebral este un accident vascular în creier defintiv, cu urmări grave, nu un accident vascular cerebral trecător.
Când prin astuparea unui vas se întrerupe alimentarea cu sânge, deci şi hrănirea cu oxigen şi cu glucoză, zona de creier respectivă se distruge după 3-4 minute.
Dar pe ansamblu creierul se descurcă şi lasă răgaz de 3-3,5 ore pentru ca medicii să topească cheagul. Infarctul cerebral are trei zone: o zonă centrală de necroză, în care dispar celulele neuronale dacă nu acţionăm asupra cheagului în primele trei ore.
Dacă timpul e depăşit se poate salva o altă zonă din creier, numită zona de penumbră, ce înconjoară zona centrală de infarct. În zona de penumbră din creier, celulele cerebrale se află într-un fel de adormire şi acolo există edem, adică umflare a porţiunii din creier prin lichid strâns în ţesut. După o terapie adecvată, zona de penumbră din creier se luminează şi pot fi recuperate celulele neuronale adormite de infarctul cerebral.
Trebuie să dăm drumul la sânge, prin topirea cheagului, pentru a salva tocmai zona de penumbră şi să acţionăm asupra edemului, umflării creierului cu lichid. Zona de infarct din centru poate fi restrânsă şi se salvează zona de penumbră. Deci, încă din timpul transportării pacientului cu salvarea trebuie administrate substanţe care să scadă edemul, umflarea creierului. Când nu se reuşeşte salvarea zonei de penumbră cu neuroni în adormire bolnavul moare.
Acad. prof. dr. Constantin Popa, şeful neurologiei româneşti, atrage atenţia că intervenţia promptă poate salva omul cu infarct cerebral, recuperând zona de penumbră din creier, bolnavul trebuind dus la o secţie specializată în accident vascular cerebral. Se începe cu terapia de micşorare a edemului, iar la spital se trece la tratamentul cu medicamente de topire a cheagului.
Citește pe Antena3.ro