Stimulare cerebrală profundă

Această tehnică nu vindecă boala, dar permite atenuarea simptomelor. Este o intervenţie chirurgicală recomandată selectiv.

Această tehnică nu vindecă boala, dar permite atenuarea simptomelor. Este o intervenţie chirurgicală recomandată selectiv.

Stimularea cerebrală profundă este o tehnică medicală pusă la punct la Grenoble de o echipă me­dicală coordonată de profesorul Benabid, la sfîrşitul anilor ’80. Această tehnică are ca scop atenuarea simptomelor specifice bolii Parkinson: tremuratul sau rigiditatea musculară. În acest sens, anumite zone, foarte precis localizate, ale creierului, sub talamus, sînt stimulate prin curent electric. Electrozii sînt plasaţi sub claviculă. Sistemul seamănă cu pacemakerul cardiac. Intervenţia poate dura între 6 şi 15 ore. Bolnavul are nevoie între 6 şi 12 luni pentru ca să se adapteze total la aceste modi­ficări şi ca starea lui să se stabilizeze. Persoanele operate pot să recupereze între 30% şi 90% din zonele afectate. Dar trebuie reţinut că stimularea cerebrală nu va împiedica, totuşi, evoluţia bolii. Doar între 10%, maximum 15% dintre pacienţi pot să beneficieze de stimulare cerebrală. Şi majoritatea celor cărora li se recomandă această metodă sînt pacienţi care n-au împlinit vîrsta de 70 de ani. Tratamentul cu medicamente este eficient, dar în timp, devine inoperant. De asemenea, stimularea cerebrală nu este prescrisă pacienţilor care mai au şi alte suferinţe în afara bolii Parkinson. Stimularea nu este indicată persoanelor care prezintă tulburări de memorie şi de concentrare. Doctorul Silviu Emilian Mănescu de la Clinica de Neurologie a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti precizează că intervenţia nu este mai complicată decît alte intervenţii neurochirurgicale. Echipa medicală care efectuează stimularea cerebrală este formată din neurolog, neurochirurg şi un tehnician din partea firmei medicale producătoare a implantului. Acest tip de intervenţie necesită o eva­luare corectă a pacientului, astfel încît stimularea cerebrală să-i fie într-adevăr utilă. Doctorul Mănescu, care face parte din echipa care relizează stimulare profundă cerebrală, spune că, în comparaţie cu numărul pacienţilor, numărul acestor intervenţii este mult mai mic. Explicaţia este de ordin financiar. Numărul intervenţiilor este redus, deoarece finanţarea programului de sănătate este limitată.

Doctorul Silviu Emilian Mănescu spune că, în ţara noastră, stimulare cerebrală profundă se rea­lizează doar în Clinica de Neurologie a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti. În Franţa, între 20 şi 23 de centre universitate aplică acest tip de intervenţii. Printre cele mai cunoscute sînt la Lille, Bordeaux, Marsilia, Nisa, Strasbourg etc. La ora actuală, în multe centre universitare din Franţa, speranţele se dirijează spre noi metode. Printre acestea, terapia genică sau grefa de neuroni. Scopul acestor tratamente este de a stopa evoluţia bolii şi de a înlocui neuronii distruşi.