150 de ani de farmacie

Infiintarea invatamantului farmaceutic in Romania este legata de numele doctorului Carol Davila. El deschide, la 4 decembrie 1855, Scoala de Mica Chirurgie sau de Felceri in Spitalul Ostirii de la Mihai Voda, unde erau pregatiti numai cativa elevi farmacisti. Interesul pentru acest domeniu il determina insa ca la scurta vreme (16 august 1858) sa intemeieze Scoala Nationala de Medicina si Farmacie, cu 110 elevi, dintre care 20 urmau cursurile de Farmacie. Preocuparile pentru invatamantul farmaceutic capata amploare, mai ales dupa 1880, stradaniile doctorului Carol Davila avand un rol important in acest proces. La fel de preocupat de domeniul farmaceutic s-a dovedit si profesorul Stefan Minovici, care in 1898 ridica invatamantul farmaceutic la rang universitar, desprinzandu-se astfel de tutela Facultatii de Medicina.

Absolventii puteau obtine titlul academic de farmacist, fiind infiintat totodata doctoratul in farmacie.

Consiliul Facultatii de Medicina de la acea vreme dorea separarea invatamantului farmaceutic de cel medical, motiv pentru care el cere construirea unei Facultati de Farmacie independente, in 1914. Primul razboi mondial amana aparitia Facultatii de Farmacie.

Independenta

1923 este anul care marcheaza un moment crucial in istoria facultatii: prin eforturile sustinute ale profesorului Stefan Minovici au fost deschise primele cursuri ale Facultatii de Farmacie independente de Facultatea de Medicina, cu sediul in Universitatea Bucuresti. La inceput, Facultatea de Farmacie avea patru catedre: Farmacie Chimica si Galenica (prof. Mihail Georgescu), Chimie Analitica (prof. Stefan Minovici), Botanica Farmaceutica (prof. Theodor Solacolu) si Analiza Alimentelor si Bauturilor (prof. Ion Vintilescu). Planul de invatamant prevedea atunci trei ani de studii in facultate si doi ani de stagiu in farmacie.

Dupa un timp, el se modifica la patru ani de studiu si un an de practica in farmacie. In aceasta etapa, facultatea cunoaste o perioada de evolutie, datorata indeosebi intensificarii activitatii de cercetare, desfasurata in laboratoarele bine utilate. Numarul catedrelor va creste de la patru la sase in 1934. Studentii invatau chimie biologica, chimie generala, chimie analitica, chimie farmaceutica si galenica, farmacologie – farmacodinamie.

Incepand din 1941-1942, invatamantul farmaceutic se intinde pe o perioada de 6 ani de studiu si este structurat astfel: un an de practica in farmacie, anii I si II de studiu in facultate, anul III de practica in farmacie, anii IV si V de studiu in facultate. Numarul catedrelor creste si el pana la noua.

In 1942 apar disciplinele de Farmacie galenica, Toxicologie si Industria medicamentului.

Un nou inceput

Bombardamentele din timpul celui de-al doilea razboi mondial distrug aripa centrala a facultatii, acolo unde se aflau majoritatea laboratoarelor. Disparitia localului a constituit o mare pierdere pentru facultate, care a ramas fara un sediu corespunzator, cu aparatura si material didactic imputinat si cu o biblioteca partial distrusa (specialitatile de Chimie si Botanica).

La patru ani de la acest moment, dupa reforma invatamantului din 1948, Facultatea de Farmacie este impartita in doua sectii: Galenica (3 ani de studiu si un an de practica) si sectia de Stiinte (cu 4 ani de studiu si un an de practica). 1976 este anul in care facultatea se muta in actualul sediu din Str. Traian Vuia nr. 6. Decan este numit acad. prof. dr. doc. Dumitru Dobrescu, iar numarul catedrelor se ridica la 18. Pentru o scurta perioada de timp (1986-1989), Facultatea de Farmacie isi va pierde identitatea, formand impreuna cu Facultatea de Stomatologie un hibrid: Facultatea de Stomatologie si Farmacie.

Numarul anual de studenti a scazut drastic, la 45, in acest interval. Ea isi recapata identitatea in 1990, revenind la statutul de facultate independenta din cadrul UMF "Carol Davila". Sunt eliminate disciplinele cu caracter politic, precum Practica agricola si militara. Ultimii ani au adus schimbari importante in structura Facultatii de Farmacie.

Noi discipline

In planul de invatamant au fost introduse discipline noi, precum informatica, propedeutica farmaceutica, biofarmacie, farmacie clinica, patologie si urgente medicale. "Facultatea dispune de peste 20 de laboratoare, sali de curs si seminar, in care sunt pregatiti anual 140 de studenti romani si 20 de straini la locurile de la buget, iar la locurile cu taxa, intre 30 si 80 de studenti", spune prof. dr. Dumitru Lupuleasa, actualul decan al Facultatii de Farmacie Bucuresti.

De-a lungul timpului, Facultatea de Farmacie din Bucuresti a schimbat mai multe locatiil. In prezent are sediul in Strada Traian Vuia nr. 6, pe care il imparte cu Facultatea de Geologie si Geofizica

CENTRU UNIC. Dupa primul razboi mondial, la Cluj se infiinteaza o forma de invatamant farmaceutic, ca sectie a Facultatii de Medicina. Si la Iasi a existat un invatamant farmaceutic dupa modelul de la Cluj, insa nici unul dintre cele doua centre universitare nu si-a putut continua activitatea din cauza bazei materiale precare si a insuficientei corpului profesoral. Din aceste motive, invatamantul farmaceutic s-a concentrat la Bucuresti, fiind marite atat numarul studentilor, cat si efectivul de cadre didactice. Astfel, Ministerul Invatamantului a elaborat in 1934 o lege care prevedea existenta unei singure Facultati de Farmacie, la Bucuresti. In prezent, in Romania exista 8 facultati de farmacie.

REPERE

MILITANT. Stefan Minovici (foto) a urmat cursurile Universitatii "Friedrich Wilhelm" din Berlin, unde a lucrat ca asistent al lui Emil Fischer (distins cu Premiul Nobel si cu medalia Berzeliu). Revine in tara in 1897 si intemeiaza laboratorul Catedrei de Chimie analitica, iar in 1899 pune bazele "Asociatiei generale a corpului farmaceutic din Romania". In 1919 a infiintat "Societatea de Chimie din Romania", pentru ca in 1924 sa-l gasim la Catedra de Chimie Organica din cadrul Facultatii de Stiinte din Bucuresti. Pentru intreaga sa activitate stiintifica, Facultatea de Farmacie i-a decernat diploma de Doctor Honoris Causa in 1932. PROFESOR. Doctorul Carol Davila (1828-1884), farmacist si medic, a predat notiuni de Chimie farmaceutica in primii ani de existenta ai Scolii Nationale de Medicina si Farmacie. RECUNOASTERE. Incepand cu 2008, diplomele Facultatii de Farmacie vor fi recunoscute international. Curricula universitara a Facultatii de Farmacie corespunde criteriilor europene. Cele 20 de laboratoare care stau la dispozitia studentilor sunt dotate la standardelor internationale. Facultatea dispune de o biblioteca ce insumeaza peste 20.000 de volume: carti, tratate, colectii de reviste din toate domeniile farmaceutice. PERSONALITATE. Unul dintre profesorii care s-au facut remarcati in Facultatea de Farmacie este Dumitru Dobrescu. El a fost recompensat cu Premiul "Victor Babes" al Academiei Romane in anul 1981, pentru lucrarea "Farmacoterapie". INVENTII. Facultatea de Farmacie din Bucuresti a obtinut mai mult de 250 de brevete de inventie pentru diverse produse farmaceutice, printre care: Distonocalm, Clonidina, Meclofenoxat, Tiocarlid, Reumascorp, Spasmolizin, Hepatocar, Galogel, Dorenobil, Uvofed, Romener, Calmogen etc.