Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nutriția este un domeniu pe care toți credem că îl cunoaștem. Realitatea este cu totul alta, însă din dorința de a slăbi și de a avea un stil de viață sănătos, căutăm să ne informăm și nu folosim cele mai corecte surse.
De-a lungul timpului au fost promovate multe afirmații neadevărate și oamenii au început să evite anumite alimente, potrivit www.prevention.com.
În continuare sunt prezentate cele mai cunoscute mituri în ceea ce privește nutriția:
Mitul 1: Consumul ridicat de proteine este dăunător rinichilor.
În 1983, cercetătorii au descoperit că atunci când consumăm mai multe proteine crește rata filtrării glomerulare. De aici, mulți au dedus că proteinele sunt dăunătoare rinichilor, supunându-i unui stres ridicat.
Ce demonstrează știința: legătura dintre proteine și rata filtrării glomerulare este reală și demonstrată de oamenii de știință olandezi, totuși nu există absolut niciun studiu care să arate că proteinele sunt dăunătoare rinichilor sănătoși.
Sfat: ca o regulă generală în ceea ce privește aportul zilnic de proteine, nutriționiștii susțin că trebuie să consumăm 2 grame de proteine pe kilocorp, având în vedere greutatea ideală. De exemplu, dacă vrem să menținem o greutate de 70 kg trebuie să consumăm 140 gr proteine.
Dacă scopul este de a slăbi de la 80 de kg la 60, se recomandă un consum de 120 gr proteine.
Mitul 2: Cartofii dulci sunt mai sănătoși decât cartofii albi.
Acest mit este generat de modalitatea în care, în ultima perioadă, obișnuim să consumăm cartofii (albi): prăjiți, sub formă de chipsuri sau gratinați. Astfel, cartofii au fost asociați cu un risc crescut de diabet și obezitate. În acest timp, cartofii dulci sunt mâncați ca atare, fierți sau copți și sunt lăudați pentru nutrienți și indicele glicemic scăzut.
Ce demonstrează știința: cartofii albi și cartofii dulci sunt diferiți din punct de vedere nutrițional, dar asta nu înseamnă că unii sunt mai buni decât ceilalți. De exemplu, cartofii dulci au mai multe fibre și mai multă vitamina A, dar cei albi sunt mai bogați în minerale esențiale precum fierul, magneziul și potasiul.
Sfat: modalitatea în care consumați cartoful este mult mai importantă decât dacă este alb sau dulce. Alegeți întotdeauna metoda de preparare simplă, prin fierbere sau la cuptor.
Mitul 3: Carnea roșie cauzează cancer.
În 1986, cercetătorii japonezi au realizat un studiu pe șobolani, care a demonstrat că există o legătură între riscul de a dezvolta cancer și compușii din carnea mult prea gătită sau prajită la temperaturi ridicate. De atunci, oamenii au început să asocieze consumul de carne cu această boală.
Ce demonstrează știința: nu există absolut niciun studiu care să evidențieze o relație cauza-efect între consumul de carne roșie și cancer. În ceea ce privește studiile pe populație, ele sunt departe de a fi concluzive, evidențiind adesea doar obiceiuri alimentare și trenduri în ceea ce privește dieta.
Sfat: nu renunțați la carnea la grătar dacă vă place. Cei care preferă carnea roșie, dar se tem de riscul de boală evidențiat adesea, ar trebui să taie secțiunile arse sau multe prea prăjite.
Mitul 4: Siropul de porumb bogat în fructoză îngrașă mai mult decât zahărul.
De-a lungul timpului, acest sirop de porumb bogat în fructoză a fost considerat responsabil pentru creșterea nivelului de lipide din sânge și cauza obezității americanilor.
Ce demonstrează știința: atât siropul de porumb cât și sucroza, cunoscută ca zahăr de masă, conțin cantități de fructoză similare. De exemplu, cele mai comune două tipuri de sirop de porumb bogat în fructoză au 42%, respectiv 55% fructoză în compoziție. Zahărul este aproape identic, din punct de vedere chimic, conținând 50% fructoză.
Realitatea este că nu există nicio diferență între cele două, vă veți îngrășa la fel dacă veți consuma în exces zahăr sau sirop de porumb bogat în fructoză.
Mitul 5: Sarea este responsabilă pentru hipertensiunea arterială și trebuie evitată.
În 1940, Walter Kempner, cercetător la Universitatea Duke, a devenit faimos după ce a utilizat ca metodă de a trata hipertensiunea arterială restricționarea cantității de sare. Ulterior, studiile au confirmat că hipertensivii care au renunțat la sare și-au rezolvat problema de sănătate.
Ce demonstrează știința: studiile științifice au arătat că nu există niciun motiv ca oamenii cu tensiune arterială normală să restricționeze consumul de sodiu. Dacă totuși valorile tensiunii arteriale sunt peste normal s-ar putea să aveți o sensibilitate la sare. Cei care totuși nu vor să renunțe, pot să își echilibreze dieta consumând alimente bogate în potasiu.
Sfat: Optați pentru un regim alimentar bogat în potasiu, alegând să introduceți în dietă fructe, legume și leguminoase. De exemplu, spanacul, broccoli-ul, bananele și cartofii albi și fasolea boabe conțin mai mult de 400 mg de potasiu per porție.
De-a lungul timpului au fost promovate multe afirmații neadevărate și oamenii au început să evite anumite alimente, potrivit www.prevention.com.
În continuare sunt prezentate cele mai cunoscute mituri în ceea ce privește nutriția:
Mitul 1: Consumul ridicat de proteine este dăunător rinichilor.
În 1983, cercetătorii au descoperit că atunci când consumăm mai multe proteine crește rata filtrării glomerulare. De aici, mulți au dedus că proteinele sunt dăunătoare rinichilor, supunându-i unui stres ridicat.
Ce demonstrează știința: legătura dintre proteine și rata filtrării glomerulare este reală și demonstrată de oamenii de știință olandezi, totuși nu există absolut niciun studiu care să arate că proteinele sunt dăunătoare rinichilor sănătoși.
Sfat: ca o regulă generală în ceea ce privește aportul zilnic de proteine, nutriționiștii susțin că trebuie să consumăm 2 grame de proteine pe kilocorp, având în vedere greutatea ideală. De exemplu, dacă vrem să menținem o greutate de 70 kg trebuie să consumăm 140 gr proteine.
Dacă scopul este de a slăbi de la 80 de kg la 60, se recomandă un consum de 120 gr proteine.
Mitul 2: Cartofii dulci sunt mai sănătoși decât cartofii albi.
Acest mit este generat de modalitatea în care, în ultima perioadă, obișnuim să consumăm cartofii (albi): prăjiți, sub formă de chipsuri sau gratinați. Astfel, cartofii au fost asociați cu un risc crescut de diabet și obezitate. În acest timp, cartofii dulci sunt mâncați ca atare, fierți sau copți și sunt lăudați pentru nutrienți și indicele glicemic scăzut.
Ce demonstrează știința: cartofii albi și cartofii dulci sunt diferiți din punct de vedere nutrițional, dar asta nu înseamnă că unii sunt mai buni decât ceilalți. De exemplu, cartofii dulci au mai multe fibre și mai multă vitamina A, dar cei albi sunt mai bogați în minerale esențiale precum fierul, magneziul și potasiul.
Sfat: modalitatea în care consumați cartoful este mult mai importantă decât dacă este alb sau dulce. Alegeți întotdeauna metoda de preparare simplă, prin fierbere sau la cuptor.
Mitul 3: Carnea roșie cauzează cancer.
În 1986, cercetătorii japonezi au realizat un studiu pe șobolani, care a demonstrat că există o legătură între riscul de a dezvolta cancer și compușii din carnea mult prea gătită sau prajită la temperaturi ridicate. De atunci, oamenii au început să asocieze consumul de carne cu această boală.
Ce demonstrează știința: nu există absolut niciun studiu care să evidențieze o relație cauza-efect între consumul de carne roșie și cancer. În ceea ce privește studiile pe populație, ele sunt departe de a fi concluzive, evidențiind adesea doar obiceiuri alimentare și trenduri în ceea ce privește dieta.
Sfat: nu renunțați la carnea la grătar dacă vă place. Cei care preferă carnea roșie, dar se tem de riscul de boală evidențiat adesea, ar trebui să taie secțiunile arse sau multe prea prăjite.
Mitul 4: Siropul de porumb bogat în fructoză îngrașă mai mult decât zahărul.
De-a lungul timpului, acest sirop de porumb bogat în fructoză a fost considerat responsabil pentru creșterea nivelului de lipide din sânge și cauza obezității americanilor.
Ce demonstrează știința: atât siropul de porumb cât și sucroza, cunoscută ca zahăr de masă, conțin cantități de fructoză similare. De exemplu, cele mai comune două tipuri de sirop de porumb bogat în fructoză au 42%, respectiv 55% fructoză în compoziție. Zahărul este aproape identic, din punct de vedere chimic, conținând 50% fructoză.
Realitatea este că nu există nicio diferență între cele două, vă veți îngrășa la fel dacă veți consuma în exces zahăr sau sirop de porumb bogat în fructoză.
Mitul 5: Sarea este responsabilă pentru hipertensiunea arterială și trebuie evitată.
În 1940, Walter Kempner, cercetător la Universitatea Duke, a devenit faimos după ce a utilizat ca metodă de a trata hipertensiunea arterială restricționarea cantității de sare. Ulterior, studiile au confirmat că hipertensivii care au renunțat la sare și-au rezolvat problema de sănătate.
Ce demonstrează știința: studiile științifice au arătat că nu există niciun motiv ca oamenii cu tensiune arterială normală să restricționeze consumul de sodiu. Dacă totuși valorile tensiunii arteriale sunt peste normal s-ar putea să aveți o sensibilitate la sare. Cei care totuși nu vor să renunțe, pot să își echilibreze dieta consumând alimente bogate în potasiu.
Sfat: Optați pentru un regim alimentar bogat în potasiu, alegând să introduceți în dietă fructe, legume și leguminoase. De exemplu, spanacul, broccoli-ul, bananele și cartofii albi și fasolea boabe conțin mai mult de 400 mg de potasiu per porție.
