Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Astfel că circa 22% dintre adulții cu vârste peste 25 de ani vor trece printr-un accident vascular cerebral (AVC) pe parcursul vieții. Într-un singur an, peste 12 milioane de oameni din întreaga lume suferă un AVC, iar 6,5 milioane dintre ei mor.
Ce este AVC
Accidentul vascular cerebral apare atunci când fluxul de sânge către o zonă a creierului este întrerupt fie din cauza unui cheag de sânge (AVC ischemic) care blochează o arteră, fie atunci când o arteră cerebrală se rupe, provocând o hemoragie (AVC hemoragic), potrivit World Stroke Organisation, citat de medicool.ro.
Se estimează că 80% dintre accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite prin schimbări ale stilului de viață. Însă mulți factori de risc nu sunt mereu sesizabili.
Cauze frecvente ale AVC-ului
Hipertensiunea arterială
„Dacă ar fi să alegem un singur factor cu cel mai mare impact, acesta ar fi problemele asociate tensiunii arteriale”, a declarat pentru Yahoo Life dr. Anthony Kim, neurolog vascular și director medical al Centrului pentru AVC al Universității din California, San Francisco.
Pe termen lung, hipertensiunea arterială poate duce la probleme grave. Este cel mai important factor de risc pentru accidentul vascular cerebral. Peste 50% din totalul cazurilor de AVC sunt asociate cu tensiunea arterială ridicată.
„Este de departe principalul factor de risc pentru AVC și îl numim ucigașul tăcut, deoarece, de multe ori, pacienții nu au simptome. Ea trebuie verificată, monitorizată și tratată”, precizează medicul.
Circa 50% din populația adultă a lumii are tensiune mărită. Când este constant crescută, aceasta solicită suplimentar sistemul circulator. Inima, arterele și vasele de sânge trebuie să lucreze mai intens pentru a transporta sângele în corp. Acest efort suplimentar poate face ca, în timp, vasele de sânge, inclusiv cele din creier, să devină mai rigide și mai înguste.
Sedentarism
Aproximativ un milion de accidente vasculare cerebrale pe an se pot asocia cu lipsa activității fizice. Studiile arată că 30 de minute de exerciții moderate, practicate de cinci ori pe săptămână, pot reduce riscul de accident vascular cerebral cu 25%.
Orice formă de exercițiu fizic este considerată benefică, inclusiv activități precum plimbările în ritm alert, alergarea, mersul cu bicicleta și grădinăritul.
Activitatea fizică are următoarele beneficii:
- stimulează fluxul de sânge și previne formarea cheagurilor;
- ajută la menținerea unei tensiuni arteriale normale;
- reduce nivelul de colesterol „rău” (LDL) și crește colesterolul „bun” (HDL). Colesterolul ridicat favorizează depunerea plăcilor de aterom în artere care pot bloca circulația sângelui către creier;
- contribuie la menținerea unei greutăți optime. Obezitatea crește riscul de hipertensiune, boli cardiovasculare și diabet, toți fiind factori de risc pentru AVC;
- reglează nivelul glicemiei. Diabetul deteriorează vasele de sânge și crește riscul de formare a cheagurilor.
Fumat
O persoană care fumează 20 de țigări pe zi are un risc de șase ori mai mare de a suferi un AVC, comparativ cu un nefumător, conform World Stroke Organisation. Dacă ești fumător, renunțarea la acest viciu reduce riscul de AVC și de alte boli grave.
Și fumatul pasiv este periculos. Nefumătorii care locuiesc cu fumători au un risc aproape dublu de a suferi un atac cerebral, comparativ cu persoanele ai căror parteneri nu fumează.
Substanțele dintr-o țigară sunt transferate din plămâni în fluxul de sânge. Acestea modifică și deteriorează celulele, cresc colesterolul „rău” și scad colesterolul „bun”, reduc oxigenul din sânge, accelerează ritmul cardiac și cresc tensiunea arterială, astfel că favorizează ateroscleroza și formarea cheagurilor care blochează arterele.
Alcool
Consumul excesiv de alcool se poate asocia cu peste un milion de accidente vasculare cerebrale în fiecare an, la nivel global. Alcoolul crește riscul de AVC, indiferent dacă îl bei în mod regulat sau doar ocazional, dar în cantități mari. Este un factor de risc pentru mai multe afecțiuni care contribuie la AVC:
- Hipertensiune arterială. Consumul excesiv de alcool crește tensiunea arterială;
- Fibrilație atrială. Această afecțiune cardiacă crește de cinci ori riscul de AVC. Ea favorizează formarea de cheaguri de sânge care pot ajunge la creier;
- Diabet. Alcoolul poate influența modul în care corpul utilizează insulina, hormonul care susține absorbția glucozei în celule;
- Exces ponderal. Alcoolul este bogat în calorii, iar un consum regulat poate favoriza creșterea în greutate.
Dieta nesănătoasă
Este nevoie de limitarea consumului de sare, zahăr și grăsimi saturate, care se găsesc în cantități mari în alimentele procesate.
Cea mai bună dietă pentru prevenirea AVC este dieta mediteraneană, bazată pe alimente vegetale și cantități mici de carne și pește.
Principiile unei alimentații sănătoase:
- Legume și fructe: cel puțin 5 porții pe zi;
- Pește gras (sardine, somon, macrou, hering): cel puțin 2 porții pe săptămână;
- Uleiuri sănătoase: ulei de măsline, de rapiță și de susan;
- Fructe nucifere (nuci, alune, migdale): cel puțin 3 porții pe săptămână;
- Leguminoase (fasole, mazăre, linte): cel puțin 3 porții pe săptămână.
Probleme cu sănătatea mintală
Stresul și depresia cauzează aproape 1 din 6 accidente vasculare cerebrale. Stresul determină eliberarea unor hormoni care nu sunt dăunători pe termen scurt, însă pot duce la îngustarea arterelor și a vaselor de sânge pe termen lung.
Depresia a fost asociată cu hipertensiunea arterială și fibrilația atrială, doi factori de risc majori pentru AVC. Unele studii susțin că depresia poate crește vâscozitatea sângelui, ceea ce predispune la formarea de cheaguri care blochează arterele.
Nu faci prevenție
De multe ori, acești factori de risc pentru AVC nu au simptome evidente. „Un pacient nu ar ști niciodată că are tensiunea arterială mare, nu ar ști dacă are colesterolul mare decât dacă toate acestea sunt testate și monitorizate în mod regulat”, explică pentru Yahoo Life dr. Arthur Wang, directorul secției de neurochirurgie endovasculară de la Facultatea de Medicină a Universității Tulan, potrivit medicool.ro.
Citește pe Antena3.ro
