Cartofii Amflora, modificaţi genetic, interzişi în UE

Tribunalul Uniunii Europene a anulat, vineri, decizia Comisiei Europene (CE) de a autoriza, în martie 2010, introducerea pe piaţă a cartofului modificat genetic Amflora, în vederea cultivării şi utilizării sale pentru alimentaţia animală şi umană, relatează 7sur7.be.

“Comisia a încălcat regulile procedurale ale regimurilor de autorizare a OMG (organisme modificate genetic) în Uniune”, a indicat Tribunalul în hotărârea sa.
Decizia instanţei este o lovitură pentru Comisia Europeană, a cărei decizie de a autoriza această cultură a provocat un val de proteste în spaţiul comunitar, comentează sursa citată.

CE a autorizat, la 2 martie 2010, cultivarea şi comercializarea acestui cartof modificat genetic creat de grupul german BASF pe baza mai multor avize favorabile din partea Autorităţii europene pentru siguranţa alimentară (EFSA) din 2005 şi 2009.

Comisia a luat această decizie în urma incapacităţii statelor membre UE de a ajunge la un consens privind respingerea cererilor formulate de BASF. Un recurs pentru anularea deciziei CE a fost depus de Ungaria, susţinută de Franţa, Luxemburg, Austria şi Polonia.

Tribunalul a explicat vineri că Executivul de la Bruxelles a comis o eroare prin nerespectarea procedurilor de autorizare. Instanţa reproşează Comisiei în special faptul că aceasta a omis să consulte statele membre, aşa cum a făcut în 2005, atunci când a primit avizul favorabil al EFSA în 2009.

Dacă CE ar fi respectat regulile, rezultatul procedurii ar fi putut să fie diferit, întrucât statele ar fi putut să-şi revizuiască poziţiile şi să decidă pentru sau împotriva autorizaţiilor cerute, a subliniat Tribunalul.

Amflora era unul din cele două culturi modificate genetic autorizate în UE, alături de porumbul MON810, creat de grupul Monsanto, care a cerut reînnoirea autorizaţiei sale. Decizia este încă în studiu.

Cartoful Amflora a fost creat pentru a produce mai mult amidon sub formă de amilopectină, substanţă ce poate fi procesată industrial pentru fabricarea textilelor, hârtiei şi betonului.

Ecologiştii susţin că principala problemă reprezentată de Amflora este gena marker pe care o conţine – NPT II – care îi conferă rezistenţă la o serie de antibiotice, printre care kanamicina, neomicina sau paromicina şi nu se poate garanta că gena rezistentă la antibiotice nu va intra în lanţul alimentar.