Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Într-o singură lună, în Bucureşti, 1.400 de oameni sună la 112 raportând probleme de sănătate mintală. Este nevoie de instalarea unei astfel de crize pentru ca o persoană să intre în atenţia specialiştilor, deşi simptomele ar putea fi depistate şi remediate mult mai devreme. Din 11.000 de medici de familie, doar 500 sunt antrenaţi să recunoască o boală mintală.
Majoritatea persoanelor cu probleme de sănătate mintală nu realizează singure că au nevoie de ajutor şi nu se adresează din timp specialiştilor. Este şi cazul Antoniei, care în urmă cu 10 ani a descoperit că are o tulburare schizoafectivă. Până să fie diagnosticată, însă, a avut de pătimit. „Mi-am pierdut serviciul şi am trecut printr-o perioadă grea din punct de vedere financiar. Relaţiile cu prietenii s-au răcit. După luni de zile de chin am conştientizat că am o problemă de sănătate mintală. Am început să lupt. Mi s-a prescris un tratament medicamentos care s-a dovedit bun şi pe care îl urmez şi astăzi”, poves teşte Antonia, care acum face parte din grupul „Decid pentru mine”, menit să ofere un sprijin persoanelor cu tulburări psihice. Este vorba de terapie de grup sau individuală, precum şi ajutor în găsirea unui job pentru cei care au rămas fără slujbă din cauza bolii.
Medicii de familie, slab pregătiţi
Diagnosticul unei tulburări mintale ar trebui să înceapă la medicul de familie. Acesta ar trebui să fie atent la simptome fizice care ar putea să nu aibă (doar) cauze somatice cum ar fi cefalee, erupţii pasagere, stări de greaţă, probleme digestive, dureri intermitente, insomnii. În practică, pregătirea medicilor de familie în domeniul sănătăţii mintale lasă mult de dorit. Doar 500 de medici de familie au fost instruiţi în vederea depistării depresiei. Instrumentul de screening al depresiei este singurul decontat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi constă într-o serie de întrebări referitoare la lipsa interesului pentru activităţile care îi fac de obicei plăcere pacientului sau prezenţa unei stări de tristeţe pe o perioadă mai mare de două săptămâni. În urma aplicării chestionarului de screening, medicul de familie hotărăşte dacă pacientul are nevoie de un consult de specialitate şi îi eliberează un bilet de trimitere către medicul psihiatru . Metoda depistează doar depresia, nu şi tendinţele suicidare sau probleme psihiatrice mai grave. „În România nu există studii privind dinamica tulburărilor anxioase de-a lungul ultimilor 20 de ani şi nici instrumente pentru a studia impactul pe care actuala criză economică îl are asupra sănătăţii mintale a românilor”, spune doctorul Ileana Botezat-Antonescu, director al Centrului Naţional de Sănătate Mintală.
4 spitale de psihiatrie cu măsuri de siguranţă există în România.
Atacul de panică este experi-mentat anual, cel puţin o dată, de 30% până la 40% din popu-laţie, potrivit OMS.
Citește pe Antena3.ro
