Comunitatea - decazuta din drepturi

Sunt mame care-si abandoneaza pruncii - unele chiar de mai multe ori... - prin spitale, prin tomberoane sau pe camp, in pungi. Acele mame nu sunt decazute din drepturile parintesti Sunt mame care-si abandoneaza pruncii - unele chiar de mai multe ori... - prin spitale, prin tomberoane sau pe camp, in pungi. Acele mame nu sunt decazute din drepturile parintesti Acum vreo doua saptamani, pe cand mai toti romanii se pregateau care pe unde sa sarbatoreasca intaiul de mai, se anunta disparitia unui baietel de numai 3 ani, dintr-un sat buzoian - Chiliile. Baietelul a disparut sambata, in jurul orei 14:30, pe cand era cu fratele lui de 14 ani care pazea oile unor consateni. Luni dimineata, pe la 10:00, copilul a fost gasit de un salvator voluntar. Era insetat, infometat... plin de paduchi... dar viu si constient.

Dupa gasirea copilului, in urma mediatizarii cazului, s-a pornit si o mare ancheta sociala care urma sa determine conditiile in care traia acest copil. Desi el impreuna cu familia lui locuiau in Chiliile nu din ziua disparitiei acestuia, ci de ani buni. Totusi, abia in urma anchetei sociale s-a constatat ca acea familie isi creste cei sapte copii din batatura in conditii mai mult decat precare. Concluzia anchetei: destramarea familiei. Copiii au fost luati si dusi in centre de primire minori, iar parintii urmau a fi decazuti din drepturile parintesti. Motivul: saracia lucie in care traiau. De aici si consecintele: hrana ce cu greu poate fi numita astfel, lipsa totala a unei igiene, faptul ca unii dintre ei erau pusi la munca - la pascut oile (copiii au varste cuprinse intre 3 si 17 ani). Tot din cauza saraciei si a lipsei unei minime educatii, nici unul dintre copii nu fusese dat la scoala. Cu "ajutorul" acestei mult prea tarzii anchete sociale s-au incercat a fi inlaturate EFECTELE: copiii neingrijiti ca la carte vor fi de-acum mult mai bine spalati, imbracati si educati de parintele surogat - institutia. Dar ce-au facut pana acum institutiile ce se ocupa de protectia sociala si comunitatea locala, ca sa inlature CAUZELE? Ce-au facut pentru a le da posibilitatea acestor copii sa traiasca in conditii umane, alaturi de parintii lor naturali? Probabil au fost multumiti de ei pentru ca le-or fi dat un ajutor social...

Comunitatea stia de mult cum isi duce zilele acea familie si, totusi, a lasat-o sa traiasca asa. Iar daca nu s-ar fi ratacit micutul si nu ar fi ajuns in ochiul presei, la fel ar fi trait si azi... si maine... si la anul... Textele de genul "comunitatea trebuie sa se ingrijeasca de toti membrii ei" sau "este datoria comunitatii sa se ajute..." sunt doar "texte". Comunitatea intoarce capul de la oamenii sarmani... de la cei care traiesc in bordeie, dorm unii peste altii si mananca resturile celorlalti.

Romania este plina de astfel de familii care traiesc la limita de subzistenta. Oare solutia este sa le fie luati tuturor copiii? Or fi asa de multe locuri in centrele de minori?

Copilasul pierdut si gasit privea la mama lui - aia care nu a avut grija de el, analfabeta si murdara - ca la o cadra. De-acum va trai mai bine, mai curat... dar fara ea!

Oare nu ar fi mai omeneste sa se implice comunitatea si sa-i ajute, sa-i indrume pe acesti oameni care au nevoie de ajutor, in loc sa le ia copiii?

Am intalnit si alti copii sarmani. Doi dintre ei locuiesc intr-un bordei sapat de tatal lor pe malul Dunarii. Daca privesti mai departe de straiele ponosite si murdare, le citesti seninatatea pe chip pentru ca sunt impreuna cu ai lor, chiar daca trebuie sa infrunte o saracie crunta. Cand i-am vizitat, la ei acolo erau o droaie de copii, toti la fel de prafuiti si zdrentuiti, care venisera de prin sat... la zbenguit. Terenul lor de joaca e lunca. Prieteni le sunt cateii si pisicile ce s-au aciuat pe langa ei... Nu pot crede ca acei copii ar fi mai fericiti daca ar fi institutionalizati, dimpotriva. Insa, cu siguranta le-ar fi mai bine daca acelei comunitati - din care fac parte - i-ar pasa de ei ceva mai mult si i-ar ajuta sa creasca alaturi de ai lor, in conditii ceva mai omenesti.

Sunt mame care-si abandoneaza pruncii - unele chiar de mai multe ori... - prin spitale, prin tomberoane sau pe camp, in pungi. Acele mame nu sunt decazute din drepturile parintesti. Insa aceasta mama, abandonata ea insasi de comunitate, e decazuta pentru ca nu si-a parasit copiii... E decazuta din cauza mizeriei in care traieste... Mizerie la care pana mai ieri nu s-a gandit nimeni... dar acum, reflectoarele presei au trezit brusc sentimente precum datoria comunitatii fata de acei copii...

Poate ar fi utila o ancheta (psiho)sociala asupra comunitatii... S-ar putea ca in urma acesteia sa se ajunga la concluzia ca si ea - comunitatea - ar trebui decazuta din drepturi pentru ca nu are grija de proprii ei componenti.