În România, numărul pacienților diagnosticaţi cu afecțiuni tiroidiene aproape s-a triplat în ultimii şase ani şi continuă să crească. Medicii endocrinologi atrag însă atenţia că afecţiunile tiroidiene sunt subdiagnosticate, astfel că numărul real de bolnavi este cu mult mai mare. În ciuda cifrelor alarmante, banii alocaţi de stat pentru tratarea acestor pacienţi a scăzut dramatic anul acesta, iar Ministerul Sănătăţii nu are nici măcar în plan un program de screening pentru aceste afecţiuni endocrine.
Dacă, în 2010, în România s-au înregistrat 35.439 cazuri noi de boli tiroidiene, în 2016 au fost depistate 83.413 cazuri noi, arată ultimele statistici ale Institutului Național de Sănătate Publică. Aceleaşi rapoate relevă că, în 2016 numărul de cazuri noi de hipotiroidie (n.r. - afecţiune cauzată de secreția scăzută de hormoni tiroidieni) depistate în mediul urban a fost de două ori mai mare decât cel din zonele rurale, iar majoritatea pacienţilor cu hipotiroidie sunt femei (86%). Aceste cifre oficiale sunt departe de cele reale, spun medicii, potrivit cărora mulţi alţi oameni suferă de tiroidă fără să ştie.
De cele mai multe ori, românii nu apelează la medic, deoarece confundă simptomele bolilor tiroidiene cu efectele negative ale stilului de viață haotic, avertizează endocrinologii. Potrivit acestora, printre semnele problemelor endocrinologice se numără: fluctuații ale greutății, constipație, oboseală cronică (ce durează mai mult de 6 luni, însoțită de dureri ale mușchilor, migrene și probleme ale digestiei), depresie şi dereglări ale menstruaţiei la femei.
Chetuiala statului cu aceşti bolnavi, în picaj
În ultimii ani, numărul pacienţilor trataţi prin Programul Naţional de Boli Endocrine a fost relativ constant, însă banii cheltuiţi de statul român pentru un pacient cu afecţiuni tiroidiene a scăzut dramatic în ultimul an, a arătat Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Acesta estimează că, până la finalul acestui an, cheltuielile cu Programul Naţional de Boli Endocrine vor fi de aproximativ 3 milioane de lei, mai puţin de jumătate faţă de suma cheltuită în 2016, care s-a ridicat la peste 6 milioane de lei.
Pacienţii cer "depistare precoce"
În acest context, organizaţiile de pacienţi cer implementarea de urgență a unui program naţional de screening pentru afecțiunile tiroidiene. „În întreaga lume, programele naționale de screening sunt deja un lucru cât se poate de normal. În România, însă, acestea nici măcar nu sunt pe agenda zilei. De aceea, insistăm ca autoritățile să demonstreze că le pasă cu adevărat de pacienți, oferindu-le dreptul la sănătate, care este elementar”, spune Rozalina Lăpădatu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA).