Cum ne afectează umiditatea din aer sănătatea și starea de bine

de Andreea Tiron | 25 Iul 2025 • 11:45

Când verificăm prognoza meteo, de cele mai multe ori ne concentrăm pe temperatură și pe șansele de ploaie. Totuși, un alt indicator joacă un rol esențial în felul în care ne simțim: procentul de umiditate din aer.

Umiditatea influențează nu doar senzația termică, ci și respirația, calitatea somnului, hidratarea pielii, capacitatea organismului de a regla temperatura, ba chiar și starea de spirit. Înțelegerea acestui parametru ne poate ajuta să ne protejăm mai bine sănătatea, mai ales în perioadele de caniculă sau frig extrem.

Ce este umiditatea și cum se măsoară?

Umiditatea reprezintă cantitatea de vapori de apă din aer. Se exprimă, în general, în două moduri:

Umiditate relativă (%) – raportul dintre cantitatea actuală de vapori de apă și cantitatea maximă pe care aerul o poate reține la o anumită temperatură.
Umiditate absolută – exprimată în grame de apă per metru cub de aer.

Umiditatea relativă este cea pe care o vedem în prognozele meteo și care ne influențează în mod direct starea de bine.

Cum influențează umiditatea senzația termică?

Când umiditatea este mare (peste 60%) – transpirația nu se mai evaporă eficient, ceea ce împiedică răcirea naturală a corpului. Astfel, temperatura percepută este mai mare decât cea reală (efectul de „aer sufocant”).
Când umiditatea este mică (sub 30%) – aerul devine uscat, ceea ce poate duce la uscarea mucoaselor, iritații oculare, senzație de gât uscat și disconfort respirator.

Impactul umidității asupra sănătății

La umiditate crescută:

Sistemul respirator este afectat – persoanele cu astm, alergii sau alte boli pulmonare pot avea dificultăți de respirație.
Crește riscul de epuizare termică și insolație, mai ales în perioadele caniculare.
Favorizează proliferarea mucegaiului, bacteriilor și acarienilor – cu impact negativ asupra sistemului imunitar.
Poate agrava afecțiunile cardiovasculare prin suprasolicitarea mecanismului de răcire a corpului (transpirație, vasodilatație).

La umiditate scăzută:

Aerul uscat poate duce la uscarea căilor respiratorii, agravant pentru cei cu sinuzite, bronșite cronice sau alergii.
Crește riscul de infecții respiratorii – virusurile se răspândesc mai ușor în aerul uscat.
Pielea devine uscată, pot apărea iritații sau eczeme.

Cum ne afectează umiditatea somnul și starea generală?

Un aer prea umed creează o senzație de disconfort, transpirație excesivă și un somn agitat.
Un aer prea uscat irită gâtul și sinusurile, ceea ce poate duce la treziri frecvente și somn neodihnitor.
Nivelul ideal de umiditate în locuință, pentru confort și sănătate, este între 40% și 60%.

Ce putem face în funcție de umiditate?

Verifică prognoza completă, nu doar temperatura – procentul de umiditate este un indicator valoros!
Folosește un umidificator sau dezumidificator acasă, în funcție de sezon și zonă.
Hidratează-te constant, mai ales când umiditatea este mare.
Evită efortul fizic în aer liber în zilele cu temperaturi mari și umiditate ridicată.
Aerisește frecvent locuința pentru a evita acumularea excesivă de umezeală.

Procentul de umiditate nu este doar o cifră din prognoza meteo – este un indicator esențial pentru sănătatea noastră. Fie că e vorba de disconfort termic, afecțiuni respiratorii, calitatea somnului sau riscuri în zilele toride, umiditatea joacă un rol direct în starea noastră fizică și psihică.

Așa că data viitoare când verifici vremea, uită-te și la umiditate. Corpul tău îți va mulțumi.

Citește pe Antena3.ro