Primele semne de îmbătrânire pot fi detectate în jurul vârstei de 25 de ani, relevă o cercetare americană publicată luni în revista Proceedings of the National Academy of Sciences pe baza studierii metabolismului unui grup format din 954 de persoane născute în Noua Zeelandă în anii 1972 - 1973, informează AFP.
Ei au studiat sănătatea subiecţilor la vârstele de 26, 32 şi 38 de ani fiind analizată starea rinichilor, ficatului, plămânilor, dinţilor, vaselor de sânge, metabolismului şi sistemului imunitar.
Cu 18 seturi de date diferite pentru măsurarea stării de sănătate şi a nivelului de îmbătrânire, cercetătorii au stabilit o 'vârstă biologică" pentru fiecare participant, la împlinirea vârstei cronologice de 38 de ani. La aceeaşi vârstă, unii membri ai grupului studiat aveau un nivel de îmbătrânire biologică corespunzător unei persoane sub 30 de ani, iar alţii 'se apropiau' de 60 de ani.
Concentrându-se asupra celor aflaţi într-un proces de îmbătrânire rapidă, ei au găsit semne ale îmbătrânirii şi deteriorării curând după vârsta de 26 de ani, respectiv vârsta cea mai timpurie la care au fost colectate datele pentru acest studiu.
Cercetătorii au explicat că aceşti oameni aveau un proces de îmbătrânire biologică într-un ritm de trei ani într-unul singur, în timp ce cei mai mulţi dintre membrii grupului îmbătrâneau, aşa cum era de aşteptat, cu un an biologic într-un an calendaristic sau chiar mai puţin.
De asemenea, cei cu corpul îmbătrânit mai rapid au avut rezultate mai slabe la testele la care sunt supuse în general persoanele de peste 60 de ani, cum sunt cele de echilibru, coordonare şi soluţionare a problemelor, se arată în acest studiu.
Constatările dau speranţa că medicina ar putea să încetinească procesele de îmbătrânire şi să ofere oamenilor mai mulţi ani de activitate, spune Terrie Moffitt, autorul principal al studiului, profesor de psihologie şi ştiinţe neurologice la Duke University.
De asemenea, autorii cred că acest tip de studiu deschide calea spre o mai bună înţelegere a îmbătrânirii, de la vârste cât mai tinere astfel încât să existe timp pentru a acţiona pentru prevenirea anumitor boli.
Studii anterioare au arătat că aspectul genetic contribuie cu până la 20 la sută la procesul de îmbătrânire, principalele cauze fiind comportamentul în materie de sănătate şi problemele de mediu, notează AFP.