x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Starea de sanatate Depresia cea vicleană

Depresia cea vicleană

de Florin Condurateanu    |    21 Apr 2012   •   21:00
Depresia cea vicleană

E vicleana, parsiva si, totodata, grava. Spun medicii psihiatri ca bolnavul de depresie trece pe nevazute de la starea de dezinteres si insingurare la streangul pus de gat. Marea pacoste este ca bolnavii de depresie se prezinta tarziu la medicul psihiatru, cand tratamentul este mai greu si mai lung. Si mai este o capcana, si anume ca, dupa inceperea tratamentului, dupa o luna, o luna jumatate, cand incepe sa se simta bine, pacientul intrerupe cu de la sine putere medicatia si sedintele cu psihologul, fara sa-si dea seama ca depresia poate reveni. Tocmai de aceea, terapia cu medicamente si psihoterapia trebuie sa se faca minimum sase luni. Organizatia Mondiala a Sanatatii trage un semnal de alarma, aratand ca depresia va fi in extindere in anii ce vin si va ocupa locul doi in randul bolilor, explica profesorul doctor Radu Mihailescu, lunga vreme managerul celui mai mare spital de psihiatrie din tara, "Al. Obregia".

Un lucru este clar, medicina psihiatrica are mijloace suficiente pentru vindecarea depresiilor, chiar a celor severe, imbinand tratamentul cu medicamente cu abordarea metodelor psihoterapiei. Pacatul acestei boli este ca nu se instaleaza cu semnale zgomotoase, asa ca este neglijata. Depresivul pierde interesul pentru din ce in ce mai multe lucruri, nu mai are chef de treburile profesionale, dar nici de pasiunile lui, nu-l mai intereseaza cititul cartilor, nu se mai uita la televizor, nu mai asculta muzica ca altadata.

Depresia ne strica somnul. In depresia severa, bolnavul se scoala dupa numai trei ore de somn si nu mai poate atipi. Nu mai are pofta de mancare, slabeste, ii scade si cheful de amor.
Depresia a devenit grava cand apar distorsiuni in gandire, se instaleaza o triada de derapaje in gandire, simte ca el este inutil si in familie, si in profesie. Gandeste ca boala lui este nevindecabila si se culpabilizeaza de toate relele: ca fiul nu i-a intrat la facultate, ca nevasta si-a pierdut serviciul, ca masina se strica prea des.

Din momentul aparitiei acestei triade de semne privind distorsiunea in gandire, tentativa de sinucidere e aproape. Depresia poate fi agitata cand omul e nervos, se misca mult dar ineficient, insa depresia mai grava este cea cu o stare de liniste, de exemplu cand depresivul sta ore intregi cu mana pe marginea capului. Tarziu, omul cu depresie constientizeaza ca are o boala, el amana prezentarea la medic inselandu-se cu gandul ca e ghinionist, ca e trist ca l-a parasit vreo iubita, ca e trist ca a imbatranit si astea sunt capcane. Intarzierea la medic se produce si fiindca depresivul nu accepta boala si crede ca alte disconforturi de sanatate sunt de vina. Depresia e o boala frecventa, circa 10% dintre oameni sufera la un anumit moment de o forma de depresie. Este important ca oamenii din jur, cei din familie, colegii de serviciu sa sesizeze insingurarea si lipsa de interes a bolnavului si sa-l convinga sa se adreseze psihiatrului. Apropo de bolile grave din psihiatrie, genul schizofrenie, umbla o vorba desteapta a unui medic: "Daca un om ii vorbeste lui Dumnezeu, inseamna ca se roaga, daca insa un om povesteste ca Dumnezeu ii vorbeste lui, el are schizofrenie".

×