“Cerealele glutenice şi boala celiacă”. “Alimentaţia şi patologia bolilor cardiovasculare”. Sunt două volume scrise de profesorul Gheorghe Mencinicopschi în penitenciarul Rahova, cu aceeaşi înţelegere pentru omul care suferă, chiar dacă acum se află într-o închisoare şi nu într-o bibliotecă aşa cum ar fi într-o ţara normală. Inclusiv de acolo, reputatul profesor încearcă să ne “trateze” de o suferinţa “la zi” în gastroenterologie: “boala celiacă”.
Şi domnia sa face în închisoare ceea ce a făcut şi în libertate: citeşte enorm şi scrie în beneficiul celor care suferă. De această dată despre boala celiacă. La nivel european, se înregistrează o creştere a incidenţei bolii celiace, ceea ce a determinat ca, de exemplu, în Italia, să se efectueze screening încă de la naştere. Ca şi în cazul altor boli, la noi, suferinţa celiacă este subdiagnosticată din cauza testelor foarte scumpe. De aceea, pacientul află de suferinţa lui abia atunci când boala este în faze avansate.
Dar ce este boala celiacă? Nu întâmplător acestei boli i se mai spune boala “cameleon”, pentru că poate simula un număr foarte mare de afecţiuni. De aceea, diagnosticul este îngreunat şi întârziat. În boala celiacă există atât manifestări intestinale (diaree, anorexie, stări de vomă, distensie abdominală, dureri abdominale), cât şi manifestări nutriţionale (deficit de fier, deficit de folaţi, de vitamina D, malabsobţie a nutrienţilor, stări de fatigabilitate, scădere în greutate).
Dificultatea cea mare în diagnosticare sunt manifestările extraintestinale ale bolii celiace: se testează rar boala celiacă când pacientul manifestă, de exemplu, dermatită herpetiformă, hipotrofie staturală, retard de creştere, întârzierea pubertăţii, hepatită cronică cu hipertransaminazemie, hipoplazia smalţului dentar, artrită, osteopenie/osteoporoză, epilepsie cu calcificări occipitale, stomatită aftoasă, ataxie primară, tulburări psihice, infertilitate. Boala celiacă este cea mai frecventă intoleranţă alimentară, cu sau fără manifestări gastrointestinale: subiecţi simptomatici şi subiecţi asimptomatici.
Prof. dr. Mencinicopschi ne dă o speranţă în faţa acestei boli: “Eliminarea glutenului din alimentaţie determină remisiunea clinică totală şi vindecarea bolii, prin refacerea mucoasei intestinului subţire, precum şi remisia celorlalte simptome, inclusiv a celor psiho-mentale”. Deci ce-i de făcut? Îl văd pe profesor. E faţă în faţă cu pacientul şi îl ajută să facă paşii esenţiali: 1. testele pentru această suferinţă 2. dietoterpia bolii celiace, volumul având un capitol special cu reţete fără gluten.
Tot de la o realitate porneşte şi cel de-al doilea volum “Alimentaţia şi patogeneza bolilor cardiovasculare. O nouă cardiologie metabolică” şi anume că majoritatea deceselor la români sunt din cauza acestor afecţiuni. Dar profesorul Mencinicopschi ne reaminteşte că mulţi factori care măresc riscul de boli cardiovasculare pot fi ţinuţi sub control. Este vorba de stilul de viaţă, în special de alimentaţia echilibrată. Profesorul Mencinicopschi ne spune că inflamaţia cronică silenţioasă indusă de unele alimente afectează endoteliul arterial şi favorizează depunerea de aterom în vasele sangvine. De aceea, profesorul Mencinicopschi scrie în volumul său: “Suntem atât de sănătoşi cât de sănătos ne este endoteliul arterial”.
Colesterolul nu este vinovat
Cu câţiva ani în urmă se credea că nivelul crescut al colesterolului este cauza majoră a bolilor de inimă şi a celor cerebrovasculare. În prezent, acest lucru tinde să devină un mit desfiinţat de cercetările de biologie celulară şi moleculară, astfel încât astăzi, colesterolul ca atare, de origine animală, aproape că nu mai este corelat cu patologia vasculară decât în unele patologii cu predispoziţii genetice. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi se aliniază astfel promotorilor noii cardiologii, renumiţii dr. Stephen Sinatra şi dr. James Roberts, şi susţine reabilitarea colesterolului: “Vinovat nu este colesterolul în sine. Adevărata problemă constă în incapacitatea de procesare adecvată a colesterolului şi/sau o incapacitate fiziologică a organismului de a proteja lipoproteinele care conţin colesterol (...), în strânsă corelaţie cu alimentaţia şi stilul de viaţă”.
Citește pe Antena3.ro