Efectele crizei COVID-19 și ale tulburărilor de stres post-pandemic au dus la o escaladare a simptomelor de depresie și anxietate la români, cu precădere în rândul tinerilor.
Potrivit datelor realizate în 2021 la tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 28 de ani au avut cea mai mare nevoie de suport psiho-emotional. Aceștia au reprezentat 44,4% dintre apelanții la aceste serviciu. Principalele motive pentru care au inițiat apeluri sunt: depresia (33,3%), anxietatea (27,8%) sau panica (11,1 %), în timp ce câte 5,6% se confruntau cu dependențe sau ideație suicidară.
De la începutul anului, numai serviciul de urgență 112 a redirecționat către helpline 158 de persoane cu gânduri suicidare, în urma parteneriatului dintre STS și depreHUB.
Potrivit unui comunicat al Asociației Happy Minds, cei mai vulnerabili în fața anxietății și atacurilor de panică au fost adolescenții cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani. Peste 60% dintre adolescenții care au apelat despreHUB în 2021 au avut nevoie de suport psiho-emoțional pentru anxietate și atacuri de panică generate de stresul post-pandemic.
„Online-ul, izolarea socială, pierderea contactului cu realitatea școlară fac din tinerii noștri cea mai vulnerabilă populație. Tinerii a căror educație este întreruptă au sanșe aproape de două ori mai mari să sufere de anxietate sau depresie față de cei care nu au avut astfel de perturbări. Instalarea stresului post-trauamatic, anxietatea și depresia au dus deja la creșterea numărului de adolescenți în dezechilibru emoțional, ceea ce face ca numărul de psihologi și psihiatri să fie insuficient. Este evident că traversăm o adevărată criză emoționala în rândul tinerilor și că sunt necesare campanii și măsuri naționale de prevenție și intervenție în sănătate mintală”, a declarat psihologul Yolanda Cretescu, președintele asociației.