Elias, un spital deschis tuturor

Un bancher evreu, pe nume Jacques M. Elias, lasa scris in testamentul sau ca, dupa incetarea sa din viata, sa fie ridicat un spital cu cel putin 100 de paturi. Jacques M. Elias mai scria ca aici sa fie primiti bolnavi de ambele sexe, israeliti si de orice alta credinta, iar medicamentele si consultatiile sa se dea gratuit. In 1923, Elias inceteaza din viata si in 1939, din averea fabuloasa pe care o lasa Academiei Romane, se ridica Spitalul Elias, indeplinindu-se astfel dorinta exprimata in testament de instaritul bancher. Aripa din partea dreapta a spitalului de astazi este cea care s-a pastrat din cladirea initiala, destinata ingrijirii medicale a nevoiasilor. Spitalul are o istorie pe cat de bogata, pe atat de agitata. In 1940, nemtii pun stapanire pe institutia medicala. Dupa numai patru ani (1944), o preiau rusii. Din 1947 pana in 1989, la Spitalul Elias erau tratati in special demnitarii statului, majoritatea pacientilor internati aici fiind membri ai Comitetului Central. Dupa Revolutie, Spitalul Elias intra in administrarea Ministerului Apararii Nationale, pentru ca in 2001 sa treaca in subordinea Academiei Romane. De-a lungul existentei, in saloanele Spitalului Elias au fost ingrijite numeroase personalitati. Nicolae Ceausescu, Maurer, Ion Iliescu, parintele Galeriu au fost pacientii acestui spital. La ora actuala, Spitalul Elias se afla la dispozitia oricarui bolnav, indiferent de pozitia sociala. "Noi nu tratam functii, ci oameni", ne asigura profesorul doctor Sorin Oprescu, directorul Spitalului Clinic de Urgenta Elias. Astfel, abia dupa anul 2000, Elias redevine un spital accesibil tuturor bonavilor, asa cum a visat si a lasat scris bancherul israelit. In 2000, la Elias erau patru sectii de boli interne, o sectie de neurologie, o sectie ATI, o clinica de pediatrie, una de chirurgie, una de ginecologie si una de ORL. Treptat, dupa anul 2000, numarul clinicilor Spitalului de Urgenta Elias a crescut. In prezent, aici exista doua sectii de medicala, neurologie, o clinica de ortopedie, cate una de neurochirurgie, gastroenterologie, endocrinologie, recuperare medicala, pediatrie, cardiologie, doua sectii de obstetrica-ginecologie. Daca in 2000 la Elias au fost spitalizati 17.000 de bolnavi, in 2004, numarul acestora a fost de aproximativ 46.000.

"Subscrisul Jacques M. Elias (...), institui legatar universal Academia Romana, careia ii las toata averea mea mobila si imobila, fara nici o rezerva, oriunde s-ar afla aceasta avere in tara si in strainatate. Impui legatarului universal urmatoarele sarcini: sa infiinteze si sa starue a se recunoaste ca persoana juridica o fundatie de cultura nationala si de asistenta publica numita: «Fundatia Familiei Menachem H. Elias» cu sediul in Bucuresti (...) Fundatia Familiei Menachem H. Elias va avea de scop a intemeia, intretine, desvolta sau ajuta institutiunile de cultura practica, precum si de opere de asistenta publica si de binefacere (...) In special va avea obligatia de a construi si intretine in Bucuresti un spital cu cel putin una suta paturi in conditiunile cele mai moderne si perfectionate; acest spital se va numi: «Spital fondat de Familia Menachem H. Elias». In acest spital se vor primi bolnavi de ambele sexe, israeliti si de orice alta credinta, se vor da consultatii si medicamente gratuite." Fragment din testamentul lui Jacques Elias