Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În România, problema consumului de alcool devine tot mai îngrijorătoare, din două motive. Primul este că numărul de persoane care au o problemă legată de consumul de alcool crește, iar cel de-al doilea, poate și mai grav, este că pe măsură ce numărul alcoolicilor crește, scade vârsta la care apar aceste probleme. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, România se află pe locul al cincilea din lume, în topul consumului de alcool, înaintea românilor situându-se numai popoare din fosta Uniune Sovietică. Pentru a afla ce înseamnă de fapt dependența de alcool, am stat de vorbă cu doi dintre specialiștii Clinicii ALIAT Dorna Arini, una dintre puținele clinici de la noi din țară care tratează integrat diverse dependențe, de la cea de alcool, până la cele de droguri - psihoterapeutul Alina Ciupercovici, managerul clinicii și coordonator regional al Alianţei pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT) și cu Dana Macoveiciuc, psiholog la clinica ALIAT Suceava.
Cum se manifestă dependența de alcool
De fapt, persoana începe prin creșterea cantității și frecvenței consumului de alcool și prin a petrece tot mai mult timp în situații de consum, ajungând să dezvolte în timp un comportament de consum compulsiv, spun specialiștii. Astfel apar două elemente cheie care definesc dependența de alcool: toleranța și abstinența etanolică. Toleranța se referă la creșterea în timp a cantității și frecvenței consumului de alcool pentru a menține obținerea acelorași efecte. Sindromul de abstinență indică modificarea comportamentală și starea de disconfort emoțional intens, odată cu simptome fiziologice și cognitive, care apar atunci când, după un consum intens, persoana nu mai bea.
Mai departe, treptat, începe să piardă din capacitatea de a se controla pe sine şi de a controla consumul de alcool, sau, în cazurile grave, să dezvolte dificultăţi persistente de a se opri singură din consum, în ciuda eforturilor proprii şi a insistențelor membrilor familiei sau recomandărilor specialiștilor, spune psihoterapeutul Alina Ciupercovici.
De obicei, consumul excesiv de alcool aduce cu sine probleme pe toate palierele vieții: la serviciu, în familie și, foarte adesea, și probleme de sănătate. Specialiștii spun însă că dependența de alcool este o boală cronică a funcționării creierului caracterizată de prezența unui grup de simptome cognitive, comportamentale și fiziologice care-l fac pe om să consume în continuare alcool, în ciuda apariției acestor probleme importante. În momentul în care persoana conștientizează că nu mai poate controla consumul de alcool și încearcă să reducă, să se întoarcă la consumul ocazional inițial sau să nu mai consume alcool deloc, apare starea de sevraj etanolic – stare de agitație, dureri de cap, tremurături, transpirații, amețeli, greață, nervozitate, palpitații, convulsii, delir. De cele mai multe ori, cei care ajung în această stare vor să reia consumul de alcool, pentru a evita simptomele neplăcute de sevraj.
Când știm că o persoană are o problemă de dependență
Pentru menținerea unui consum responsabil și nepericulos pentru sănătate, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă să nu fie depășite 2 unități de alcool pe zi sau 5 unități la o ocazie, și maximum 14 unități de alcool pe săptămână – în cazul bărbaților, și 1 unitate de alcool pe zi sau 4 unități la o ocazie, și maximum 7 unități de alcool pe săptămână, în cazul femeilor și bărbaților cu vârste peste 60 ani. De asemenea, este recomandată în același timp cel puțin o zi pe săptămână fără consum de alcool.
Printr-o unitate de alcool se înțelege cantitatea de băutură care conține nu mai mult de 10g de alcool pur, și anume regăsită într-un pahar de vin de 125 ml sau în 330 ml de bere sau într-un shot de tărie de 30 ml. De exemplu, un bărbat care preferă de regulă să bea vin, menține un consum de alcool responsabil dacă nu depășește două pahare de vin pe zi sau cinci pahare de vin la o ocazie, și are cel puțin o zi din săptămână în care nu consumă deloc alcool, explică psihoterapeutul Alina Ciupercovici.
Atunci când se depășește acest nivel de consum responsabil, se intră într-o zonă de risc, în sensul că persoana care consumă ar putea pierde controlul asupra consumului. În aceste situații, vorbim de consumul de alcool abuziv, care ajunge să cauzeze probleme în familie și la muncă, afectarea sănătății, sau chiar riscul unor fapte penale, săvârșite în stare de ebrietate (condusul mașinii sub influența alcoolului, fapte violente, accidentări la locul de muncă etc.). Este momentul în care e recomandat un consult de specialitate.
Dependența etanolică reprezintă ultima treaptă a problemelor privind controlul consumul de alcool. Persoana cu dependență de alcool nu mai este capabilă să controleze cantitatea și frecvența consumului, îi este alterată libertatea de a alege și de a lua decizii pentru sine. Totodată, pe langă dependența etanolică caracterizată prin consumul zilnic sau aproape zilnic de alcool într-o cantitate crescută, există ”dependența în salturi” sau consumul de alcool de tip binge, concretizată prin perioade de abstinență urmate de perioade de consum de alcool intens, excesiv. De multe ori, conștientizarea faptului că au o problemă legată de alcool este mai grea în cazul consumatorilor de tip binge. Aceștia pot crede și susține că a fi alcoolic înseamnă să fii în fiecare zi beat, în șanț sau la cârciumă, sau a bea dimineața ca să nu mai tremuri, iar ei nu au o problemă cu alcoolul pentru că ei nu beau în felul acesta, explică specialiștii Clinicii ALIAT Dorna Arini.
Săptămâna viitoare aflăm de la specialiști cum poate fi tratată dependența de alcool și cât durează o ”cură la dezalcoolizare”.
