Ţara noastră este în top trei din Europa în privinţa consumului de antibiotice. Folosirea nejustificată a acestor substanţe duce la întărirea rezistenţei bacteriilor prin selecţie naturală, ceea ce ar putea face ca tratamentele în viitor să devină inutile.
Consumul exagerat de antibiotice poate fi calificat drept o problemă de siguranţă naţională, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, instituţie care a găzduit, ieri, la iniţiativa Societăţii Române de Microbiologie, o dezbatere pe acest subiect.
„În condiţiile în care ţara noastră se af lă între primele trei state din Europa în ceea ce priveşte nivelul ridicat al consumului de antibiotice, încadrarea acestei practici drept problemă de siguranţă naţională nu este una nejustificată”, se arată în comunicatul instituţiei. În medie, 31 de români dintr-o mie consumă zilnic antibiotice, fiind întrecuţi la acest capitol, în UE, doar de Grecia.
„Creşterea continuă a rezistenţei microbiene la antibiotice a atins în ultimii ani nivelul unei ameninţări serioase la adresa sănătăţii populaţiei la nivel internaţional. Avem, din păcate, o cunoaştere limitată a dimensiunilor fenomenului în ţara noastră”, spune doctorul Diana Păun, consilier al Administraţiei prezidenţiale în cadrul Departamentului de Sănătate Publică.
„Ceea ce ştim este extrem de îngrijorător şi au fost parcurşi prea puţini paşi în comparaţie cu celelalte state europene către controlul rezistenţei microbiene. Este necesară identificarea de soluţii pentru a defini obstacolele ce trebuie depăşite în cadrul unui program de acţiune naţional destinat combaterii rezistenţei la antibiotice”, a adăugat aceasta.
Derivatele penicilinei sunt cele mai folosite antibiotice în România. Sulfamidele sunt cele mai puţin utilizate substanţe.