Îmi pasă de pielea mea

Este scutul care ne apără de soare, frig şi microbi. Se reînnoieşte în fiecare lună. Pielea este cel mai întins organ al nostru. Din cap pînă-n picioare, pielea poate atinge o suprafaţă de 1,5 metri pătraţi şi o greutate de 10 kilograme.

Este scutul care ne apără de soare, frig şi microbi. Se reînnoieşte în fiecare lună. Pielea este cel mai întins organ al nostru. Din cap pînă-n picioare, pielea poate atinge o suprafaţă de 1,5 metri pătraţi şi o greutate de 10 kilograme.

Pielea, o adevărată interfaţă între organism şi mediul înconjurător, are o structură complexă. Ea este alcătuită din trei straturi: epiderm, derm şi hipoderm. Conferenţiar doctor Olga Simionescu, medic primar dermatolog la Spitalul Clinic Colentina, ne explică funcţiile celui mai întins organ al nostru şi structura acestuia.

Epidermul, aflat la exterior, este alcătuit în principal din celule moarte, din care eliminăm zilnic cîte puţin prin spălare sau frecarea pielii cu hainele. Dermul este stratul în care se găsesc celulele epiteliale. Acestea se înmulţesc permanent, pentru a le înlocui pe cele eliminate. Astfel, pielea se reînnoieşte la fiecare 28 de zile. Tot datorită funcţiei regeneratoare, dermul asigură cicatrizarea şi vindecarea rănilor. O proteină numită colagen formează cicatricele pentru a repara ţesuturile vătămate. Dermul este de patru ori mai gros decît epidermul. Fiind înzestrat cu vase de sînge şi terminaţii nervoase, dermul hrăneşte epidermul şi asigură simţul tactil. Rădăcinile firelor de păr se află de asemenea în derm, fiind hrănite de acesta.

Sub derm se găseşte hipodermul, un strat constituit din ţesut adipos şi vase de sînge. El are rolul de a amortiza presiunea şi şocurile la care pielea este expusă zilnic. Totodată, hipodermul contribuie la reglarea temperaturii organismului, protejîndu-ne de căldură şi frig. Cînd temperatura mediului extern este scăzută, vasele de sînge din structura pielii se contractă pentru a limita pierderile de căldură ale mediului nostru intern. Cînd temperatura de afară este crescută, vasele se dilată şi elimină astfel căldura. Glandele sudoripare de la nivelul pielii ajută şi ele la evacuarea excesului de căldură prin transpiraţie.

Cele trei straturi ale pielii atenuează efectele dăunătoare ale radiaţiilor ultraviolete. Mai exact, celulele melanocite, ce dau pigmentul (melanina) pielii, sînt cele care ne apără de razele soarelui. Datorită terminaţiilor nervoase aflate în structura sa, pielea este un imens organ de simţ. Prin intermediul pielii avem sensibilitate tactilă, termică şi dureroasă. De exemplu, simţim cînd atingem ceva aspru sau moale, fierbinte sau rece, ud sau uscat, ascuţit sau plat.

Reguli de igienă

Pentru ca pielea să îşi menţină intacte funcţiile enumerate mai sus este esenţială menţinerea sănătăţii acesteia. Asta înseamnă îngrijire corectă, igienă ireproşabilă şi prezentarea la medic ori de cîte ori apare o problemă: mîncărime, iritaţie, nodul, aluniţă modificată ca aspect.

Curăţarea zilnică a pielii nu este atît de banală precum ar părea. Iată de ce: pielea secretă încontinuu sebum şi transpiraţie, care ţinute sub control joacă un rol protector. Sebumul este o grăsime naturală care împiedică deshidratarea pielii, iar transpiraţia contribuie la reglarea temperaturii organismului. Însă acumularea excesivă de sebum, transpiraţie şi celule moarte este extrem de nocivă pentru piele. În interacţiune cu bacteriile de la suprafaţa pielii, excesul de transpiraţie şi sebum duce la apariţia mirosurilor neplăcute şi a iritaţiilor. Or, înmulţirea bacteriilor înseamnă declanşarea infecţiilor.

Spălarea zilnică a pielii cu apă şi săpun elimină celulele moarte, transpiraţia şi sebumul. Apa trebuie să fie caldă, pentru a stimula dilatarea vaselor de sînge, ceea ce aduce un aport suplimentar de oxigen şi substanţe nutritive la nivelul pielii. Este bine să folosim un săpun blînd sau un gel de duş hidratant. Nu sînt recomandate săpunurile antibacteriene, care distrug flora saprofită (“bacteriile bune”) de la suprafaţa pielii, şi nici cele pe bază de lauril-sulfat de sodiu, un detergent care afectează bariera hidrolipidică a pielii. Însă indiferent de produsul folosit, o persoană adultă nu trebuie să menţină săpunul pe piele mai mult de 15 secunde. De reţinut că, după ce ne-am spălat cu săpun, stratul protector al pielii se reface într-o oră. Pentru a grăbi refacerea acestuia este nevoie să aplicăm un lapte hidratant pe tot corpul.

Îngrijirea tenului

Curăţarea, demachierea şi hidratarea tenului sînt trei paşi pe care trebuie să-i respectăm în fiecare dimineaţă şi seară. Ne vom spăla cu apă călduţă (nu fierbinte) şi nu vom folosi săpun, ci un produs special pentru curăţarea tenului. Cînd ne demachiem este bine să acordăm atenţie zonei din jurul ochilor, deoarece este foarte sensibilă şi aici apar mai multe riduri decît în alte zone. Demachiantul se alege în funcţie de tipul de ten. Femeile cu tenul uscat trebuie să folosească un lapte demachiant cu bază grasă. Cele cu tenul seboreic nu vor utiliza produse grase, pentru că acestea sufocă porii. O altă soluţie ar fi demachierea cu apă şi gel spumant.

După demachiere vom aplica o cremă hidratantă adaptată, de asemenea, tipului de ten. Utilizarea cremei hidratante de la 20 de ani este esenţială pentru prevenirea deshidratării şi apariţiei ridurilor. În acest scop sînt indicate cremele bogate în vitamine, care ajută la menţinerea apei şi a substanţelor nutritive în ţesuturi.

Îngrijirea tenului nu este rezervată doar femeilor. Şi tenul bărbaţilor acumulează pe parcursul zilei impurităţi. Şi cum pielea bărbaţilor secretă de două ori mai mult sebum şi transpiraţie decît cea a femeilor, este cu atît mai important ca bărbaţii să îşi cureţe tenul dimineaţa şi seara.

Ei au la dispoziţie o gamă variată de cosmetice specifice: săpunuri, geluri de purificare a tenului, chiar şi lapte demachiant pentru bărbaţi. De asemenea, ei vor avea grijă să aplice o cremă hidratantă după fiecare bărbierit şi să nu folosească produse after-shave pe bază de alcool.

MĂŞTI. Săptămînal trebuie să cureţi tenul cu ajutorul unei măşti, pe care o poţi prepara acasă. Amestecă argilă cu suc de castravete şi aplică pasta obţinută pe faţă, în strat subţire. Pe gît şi decolteu aplică feliuţe de castravete. După 20-30 de minute îndepărtează castravetele şi spală faţa cu apă călduţă. Masca poate fi folosită atît pentru tenul gras, cît şi pentru cel uscat. O altă mască naturală este cea pe bază de miere şi suc de lămîie (pentru ten gras) sau miere şi ulei de măsline (pentru ten uscat).

EXFOLIERE. Eliminarea celulelor moarte prin exfoliere este absolut necesară pentru a avea o piele curată şi catifelată. O dată pe săptămînă vom aplica un produs exfoliant pe tot corpul, insistînd asupra coatelor, genunchilor şi tălpilor. Avem la dispoziţie o gamă variată de produse exfoliante: pe bază de sîmburi de fructe, argilă sau alge marine.

Sfatul medicului

Deshidratarea, alimentaţia nesănătoasă, fumatul, poluarea aerului, stresul, încruntatul, lipsa somnului, expunerea neprotejată la raze ultraviolete sau la frig sînt factori care accelerează îmbătrînirea pielii. “Evitarea acestor factori pe care îi putem controla joacă un rol important în prevenirea procesului de îmbătrînire precoce a pielii. Dacă ne-am strădui să mîncăm mai multe fructe şi legume, să bem cel puţin doi litri de lichide zilnic, să nu ne atingem de ţigară, să ne relaxăm, să ne odihnim, să nu stăm ore în şir la soare, cu siguranţă vom avea şanse de a îmbătrîni frumos”, spune conferenţiar doctor Olga Simionescu.